Deficitul bugetar a depășit 8% în 2024, iar noul guvern (și totodată vechiul) a transmis că își propune să facă economii de aproximativ 1% din PIB, ceea ce economiștii cred că reprezintă un plasture pe o rană de glonț.
"Ajustare multisectorială" îi afectează pe alții, pentru că guvernanții nu și-au tăiat din privilegii
Deși era mai logic să încerce să atragă mai multe fonduri europene, să reducă uriașa evaziune fiscală (aproape 9 miliarde de euro pe an pierdute de statul român), să eficientizeze și să reducă aparatul bugetar în punctele sensibile (gen Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului), să închidă sau să privatizeze companiile de stat cu pierderi imense și să reducă risipa evidentă de la bugetul de stat, inclusiv prin scăderea sau eradicarea privilegiilor de care se bucură chiar președintele, parlamentarii, miniștii și secretarii de stat (decontări pentru chirii, case de protocol, limuzine de serviciu, deplasări inutile etc.), Ciolacu &co. s-au gândit la alte măsuri.
Guvernul a decis o "ajustare multisectorială", respectiv tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei. Măsurile prevăd majorarea cotei de impozitare a impozitului pe dividende de la 8% la 10% pentru dividendele plătite, scăderea plafonul pentru microîntreprinderi la echivalentul la 250.000 euro pentru impozitul pe venit, urmând ca în 2026 să intre pe un plafon de 100.000 euro sau blocarea măririi salariilor bugetarilor și a pensiilor.
De asemenea, s-a decis reintroducerea impozitului de 1.5% pentru construcțiile speciale, așa-zisa "taxă pe stâlp" sau eliminarea scutirii de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Chiar și nespecialist fiind îți poți da seama că este o improvizație de formă, care nu poate rezolva o problemă de fond.
Recomandare în teritoriu: să fie reduse finanțările pentru sport
Neoficial, există informația că autoritățile centrale ar fi recomandat celor din teritoriu să taie pe cât posibil cheltuielile cu multele cluburi sportive, iar termenul de finalizare al mai multor mari proiecte de infrastructură sportivă ar fi fost decalat. De obicei, edilii și consiliile locale și județene se întindeau mai mult decât le era plapuma pentru finanțarea echipelor sportive, pentru că aveau semnale că vor primi apoi ajutor de la Guvernul tovarăș și prieten, dacă vor avea o gaură prea mare în buget.
Însă acum nu mai este cazul. Primele exemple de cluburi ajunse în pragul falimentului au început să apară, presa sportivă relatând pe larg despre situația de la CSM Focșani, unde unii angajați nu și-au primit salariile de 9 luni de zile, sau CSM Constanța, unde conducătorii recunosc că "suntem în prag de colaps" (baschetbalistele campioane de la CSM CSU Contanța au rupt contractele în mod unilateral, după ce nu au mai primit salariile timp de 4 luni).
Problema e că majoritatea cluburilor sportive susținute cu bani de la bugetul de stat nu se mulțumesc doar să finanțeze grupe de copii și juniori și să construiască săli și terenuri pentru sportul de masă, ci politicienii încearcă că câștige simpatia alegătorilor prin rezultate în competițiile profesioniste de elită, ceea ce presupune cheltuirea a milioane de euro pe salariile unor sportivi străini.
Situația e gravă la nivelul întregului spectru al sportului românesc, pentru că extrem de puține echipe sunt cu adevărat finanțate din surse private. Chiar și acolo unde există patroni sau finanțatori "pe persoană fizică", de multe ori aceștia sunt interpuși ai autorităților locale sau au afaceri strâns legate de bugetul de stat.
Petrolul și Poli Iași au cerut concordat preventiv
Deși există plasa de siguranță a drepturilor tv și a sponsorizărilor, problema se poate extinde serios și în cadrul Ligii 1 de fotbal, acolo unde multe echipe sunt finanțate direct de primării și alte instituții de stat sau acestea le suportă, într-o măsură mai mare sau mai mică, cheltuielile de pregătire și participare la competiții.
E clar că măsurile de austeritate ale Guvernului vor inhiba și investițiile patronilor și companiilor care sponsorizează echipele, iar activitatea ar putea să fie serios afectată, singurele cluburi cu o anumită continuitate fiind cele câteva de top sau cele care au academii care produc jucători de calitate.
Primele semne de disperare au început deja să apară. Conducătorii Petrolului Ploiești au decis să se adreseze instanței pentru a cere un concordat preventiv, ultimul pas înainte de intrarea în insolvență. Poli Iași a intrat în vrie în ultimele luni, existând datorii de mai multe milioane de euro (din care 8.5 milioane de lei la bugetul de stat), ceea ce a determinat conducerea să solicite deschiderea aceleiași procedurii de concordat preventiv.
UTA Arad și Oțelul au datorii mari
UTA Arad ar avea datorii de aproximativ 4 milioane de euro și jucătorilor li s-au achitat o parte din restanțele financiare cu mari eforturi din partea conducătorului Alexandru Meszar. Oțelul s-a năruit pe final de an 2024, cu antrenorul Dorinel Munteanu demisionând și anunțând că "situația financiară la noi este dramatică, suntem în colaps" și cu mai mult de jumătate dintre titulari arvuniți de alte cluburi din prima divizie. FC Hermannstadt este în insolvență și se află la câteva sute de mii de euro datorii de faliment, în timp ce finanțatorul Ștefan Băcilă a fost greu întors din drum, după ce anunțase că renunță la echipă.
FC Buzău și Unirea Slobozia au oferit salarii mici în acest sezon, dar sunt și ele la limită cu finanțarea, bazându-se pe ajutorul unor primării mai firave decât ale rivalelor din campionat. Ialomițenii primesc 1.3 milioane de euro de la autoritățile locale. Buzoienii, al cărui susținător este și premierul Marcel Ciolacu, primesc 3 milioane de euro din bugetul public, peste jumătate din banii necesari sezonului 2024-2025. Suma reprezintă puțin peste 2% din bugetul local al urbei pe anul 2024, în valoare de 136 de milioane de euro.
Sepsi nu se poate baza pe fondurile generoase din Ungaria, ca în trecut
Anul trecut, Universitatea Cluj a primit din partea primăriei 2.5 milioane de euro, cel mai are buget aprobat pentru echipă în ultimii ani, dar lui Emil Boc îi va fi tot mai greu să justifice cheltuiala în fața alegătorilor săi, dacă va trebui să taie din investiții sau din prestarea serviciilor de bază.
Nici situația de la Sepsi OSK nu este roză, după finanțările uriașe din partea guvernului maghiar din 2022 (6 milioane de euro) și 2023 (4 milioane de euro), pentru că Ungaria tocmai a pierdut 1 miliard de euro din fonduri europene, îngheţate din cauza unor încălcări ale statului de drept reproșate Budapestei. Situația instabilă din Liga 1 se poate constata și din transferurile efectuate în perioada de mercato din această iarnă, puține și destul pe rar pe bani.
Text și foto - Gabriel Chirea, contributor Sport.ro