Gică Mihali a fost coleg cu Gică Hagi la Luceafărul și la echipa națională de seniori, dar și adversari în Divizia A, maramureșeanul jucând pentru FC Olt Scornicești, iar "Regele" evoluând pentru Sportul Studențesc și Steaua. El spune că multele calități fizice și tehnice ale colegului său de generație au fost evidente încă din perioada junioratului.
"Era un adversar greu de gestionat, era dat dracului de mic"
"Suntem colegi de generație, ambii suntem născuți în anul 1965. El în februarie și eu în decembrie. E mai puțin de un an diferență între noi. Am fost colegi la Luceafărul, am fost coechipieri și la Campionatul European din Anglia. Îl știu de o viață de om, din 1981. El era deja de un an la Luceafărul, când eu am venit în București. Am jucat doi ani împreună la Luceafărul, dar el mai pleca la Constanța ca să joace în Divizia B și în prima ligă.
Era un adversar greu de gestionat, era dat dracului de mic. Era drăcos, avea ambiție mare de tot. Era greu să-i faci față, pentru că era ambițios și avea talentul ăsta înnăscut, pleca de lângă tine de nici nu-l observai. De atunci existau semne că va ajunge mare fotbalist. Muncea mult și era fizic peste toți ceilalți, foarte bine pregătit. Era mereu concentrat pe fotbal și nu-i plăcea să-l contrazici, încă de atunci. Mânca fotbal pe pâine, cum se spune, non-stop.
"Avea niște calități unice, era peste Baggio, Romario, Brolin sau Stoicikov"
Prima amintire care îmi vine în minte cu el, care mi-a rămas pe retină, este meciul contra Iugoslaviei de la Campionatul European din 1983. Ei aveau o echipă senzațională, cu Dragan "Piksie" Stojkovic, Stevan Stojanovic, Goran Milojevic. Erau foarte buni, ne-au învins cu 2-0, dar Hagi i-a driblat pe ăia de i-a zăpăcit. Felul cum a jucat atunci a fost incredibil, mi-a rămas în minte peste ani.
Sigur, printre cele mai frumoase amintiri cu el sunt cele din America, unde geniul lui a fost descoperit de toată lumea. În 1994 era foarte bine pregătit, lucrase suplimentar la Brescia, era într-o formă extraordinară. Îmi pare rău, pentru că, dacă nu ne scotea Suedia și dacă jucam semifinala sau finala, el lua sigur Balonul de Aur. Sunt sigur de asta, pentru că avea niște calități unice, peste Baggio, Romario, Brolin sau Stoicikov.
"Îi urez sănătate și să ajungă antrenor la un club mare din străinătate"
Am fost adversari în campionat, el era la Sportul și la Steaua, eu eram la FC Olt. Era greu să-i faci față, pentru că găsea mereu metode să te contracareze, orice îi făceai. Dacă îl marcai strâns, lua mingea și dădea niște șuturi de rupea plasa. Dacă îl lăsai mai liber, începea să dribleze și te înșira ca pe ață. Când ziceai că l-ai marcat bine, dădea dol din lovitură liberă. Chiar dacă încercam să-l mai controlez la glezne, nu prea îl prindeam. Avea viteza aia a lui de reacție foarte bună, pleca imediat de lângă tine.
Eu îi urez sănătate. Să fie sănătos ca să poată să ducă proiectul ăsta de la Farul mai departe. Dacă ar putea, pentru că merită, să facă un pas înainte și să se ducă la o echipă mai mare din străinătate. În România a demonstrat ce era de demonstrat: a înființat un club și o academie, a câștigat campionate, Cupe și Supercupe, a format jucători de echipă națională. Are un proiect mare la Constanța, toată responsabilitatea e pe umerii lui, dar eu sper să îl văd la un club foarte mare din străinătate", a declarat Gică Mihali pentru Sport.ro.
Foto - Gabriel Chirea