Cum s-au aliniat planetele (și asteroizii) pentru mai multe companii românești care au participat la prima misiune de apărare planetară a Europei, prin care Agenția Europeană Spațială a trimis, spre un asteroid, o navă spațială prevăzută cu tehnologie românească
Cum va riposta omenirea atunci când un asteroid va fi pe cale să lovească Pământul? Dacă la această întrebare Hollywoodul a răspuns deja, în urmă cu mai bine de 20 de ani, când a „trimis” în spațiu o echipă condusă de un expert în forări petroliere interpretat de Bruce Willis, Agenția Europeană Spațială (ESA) și NASA testează o soluție mai eficientă și mai puțin periculoasă, chiar și pentru cineva „Greu de ucis”. Este vorba de AIDA (Asteroid Impact and Deflection Assessment), un efort internațional uriaș care testează capacitățile omenirii de a se proteja împotriva unor astfel de amenințări. Ținta acestei misiuni internaționale este Dimorphos, satelitul asteroidului 65803 Didymos, unul dintre cele peste 1,3 milioane de asteroizi cunoscuți în sistemul nostru solar și singurul corp a cărui traiectorie a fost schimbată de intervenția umană.
Prima componentă a AIDA a fost o misiune NASA care a impactat asteroidul Dimorphos în septembrie 2022, iar cea de-a doua, componenta europeană, Hera, va călători spre asteroid pentru a studia modificările rezultate în urma impactului. Hera, prima misiune de apărare planetară a Europei, a fost lansată la începutul lunii octombrie cu o rachetă Falcon 9 a companiei americane SpaceX și urmează să ajungă în vecinătatea sistemului de asteroizi în decembrie 2026.
„Prin Hera, ESA urmărește un dublu obiectiv: testarea tehnologiilor cheie pentru apărarea planetară, cum ar fi navigația autonomă în apropierea unui corp ceresc cu gravitație redusă, precum și realizarea unei caracteristici detaliate a sistemului binar de asteroizi, în special a lunii sale (Dimorphos). În acest fel, ESA va avansa în continuare în domeniul apărării planetare, obținând informații științifice importante, în special în legătură cu modelarea asteroizilor. Aceste informații vor îmbunătăți, de asemenea, înțelegerea noastră asupra originilor sistemului solar și asupra originilor altor sisteme planetare”
Daniel Crunțeanu, director general al Agenției Spațiale Române (ROSA), despre misiunea europenă.Pentru a ajunge în siguranță la asteroidul Didymos, misiunea Hera va naviga cu ajutorul unui sistem dezvoltat în țară de compania GMV România. Compania are o contribuție esențială la dezvoltarea „creierului” sistemului de ghidaj, navigație și control (GNC – Guidance, Navigation and Control), furnizând o unitate inovatoare de procesare de imagini pentru sistemul autonom de ghidare al misiunii Hera.
„GMV România a avut responsabilitatea pe ceea ce înseamnă sistemul GNC. Este de fapt pilotul satelitului, sau creierul său, cel care ghidează satelitul și se asigură că va ajunge la asteroid și își va îndeplini misiunea, inclusiv în preajma asteroidului, pentru că trebuie să survoleze asteroidul și să facă o serie de operațiuni. Folosește camere speciale care identifică stelele de pe bolta cerească și realizează partea de astronavigație. Mai conține un software integrat pe calculatorul de bord care procesează toate informațiile și comandă motoarele să efectueze anumite manevre astfel încât satelitul să fie pe traiectoria corectă”
Cristian Chițu, Director of Space la GMV România.Spațiul, ultima frontieră a companiilor românești
Hera are la bord doi sateliți de dimensiuni mici (CubeSat), cât o cutie de pantofi, care vor face o serie de măsurători și experimente științifice în apropierea asteroidului. La unul dintre aceștia, Juventas, care are rolul principal de a mapa câmpul gravitațional al asteroidului, folosind un tip special de radar, a participat, de asemenea, echipa GMV România.
„Pentru acest CubeSat, am implementat tot sistemul de ghidaj, navigație și control, de la momentul în care părăsește satelitul principal Hera până în momentul în care va încerca să asolizeze pe asteroid. Lucrăm de cinci ani la acest sistem, dar tehnologiile care ne-au ajutat să ne poziționăm în acest proiect sunt în lucru din 2014, deci de zece ani”, spune Cristian Chițu.
Iar acestea nu sunt singurele contribuții ale României la misiunea Hera. Compania HPS a contribuit la antena „high-gain”, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE 2000) a proiectat altimetrul misiunii, iar ATOS România a realizat echipamentul cu care se testează sistemul de gestiune a datelor, inclusiv computerul de bord al misiunii. Efacec România a participat la gestionarea procesului de achiziție și respectiv la achiziționarea componentelor necesare în succesul proiectului.
Misiunea Hera are loc în spațiu, dar o parte din beneficii se vor resimți acasă, în România. În momentul de față, mai există doar patru țări care au dezvoltat această componentă de procesare de imagini în spațiu: Spania, Franța, Marea Britanie și Grecia. Tehnologia va ajuta România să contribuie pe viitor și la alte misiuni spațiale, cum ar fi: misiuni lunare, misiuni pe Marte, eliminarea deșeurilor spațiale etc.
Companie românească în lupta cu deșeurile spațiale
AROBS Polska și AROBS Engineering din România au fost selectate de curând de ESA pentru dezvoltarea sistemului integrat de control al sateliților care efectuează operațiuni în zona de proximitate, pe orbita joasă a Pământului, într-un proiect cunoscut sub numele de CRIMSON. Proiectul este finanțat de ESA și face parte din Programul pentru un Spațiu Curat.
Proiectul răspunde unei nevoi specifice, identificate pentru viitoarele misiuni de îndepărtare activă a deșeurilor spațiale (ADR) și reparații în orbită (IOS), de a realiza și califica pentru misiuni spațiale un sistem integrat de control, care să fie capabil să interacționeze cu mai mulți senzori și date de tip imagini, având suficientă putere de procesare și capacitate de memorie pentru a efectua o varietate de procesări în timp real pe un set mare de date de intrare. Aceste operațiuni vor include procesarea complexă a imaginilor și a datelor de la senzori, generarea datelor de control pentru modulele de navigație și pentru sistemele robotice, precum și funcții de suport, precum comprimarea imaginilor și criptarea datelor.
Această activitate are ca scop dezvoltarea unei unități de control generice și flexibile pentru operațiuni de proximitate ale sateliților din orbita joasă a Pământului. Acest dispozitiv este prevăzut să fie unitatea principală care furnizează funcțiile necesare de monitorizare și control în timpul fazei critice a operațiunilor de proximitate, inclusiv manevrele de apropiere și capturare/cuplare.
Această unitate va fi suficient de generică și adaptivă pentru a putea sprijini o varietate de cazuri de utilizare, fără a fi nevoie de etape majore de modificare și/sau recalificări suplimentare.
În acest proiect, echipa AROBS Engineering își va pune în aplicare expertiza în procesarea imaginilor și navigația bazată pe imagini, prin implementarea și testarea unui set demonstrativ de algoritmi de procesare a imaginilor care vor primi și analiza în timp real imagini generate de simulări ale camerelor WAC (Wide Angle Camera) și NAC (Narrow Angle Camera). Algoritmii vor compune rezultate matematice și vor furniza input pentru un modul software demonstrativ de GNC (ghidare, navigare și control).