Peste 100 de indicatori sunt utilizați pentru o privire unică asupra societății românești, obținută prin compararea a două populații cu relevanță extrem de mare: publicul comercial, adică marea masă a românilor adulți și publicul Pareto – primii 20% dintre ei după venit. Aceștia nu au doar venituri mai ridicate, ci sunt și primii care adoptă noi comportamente și deprinderi, având au de multe ori valoare predictivă pentru întreaga populație, de exemplu în cazul adoptării de noi tehnologii.
Urmărim înțelegerea lumii consumatorilor prin prisma a peste 100 de indicatori care cuprind date despre cine sunt ei ca oameni, calitatea vieții, stilul de viață și aspirațiile, munca și cariera, perspective financiare, percepția despre România și Europa, dar și consumul de media, divertisment și îmbrățișarea tehnologiei în era digitală.
„Raportul Pareto oferă context esențial pentru strategii de business și marketing ancorate în realitate.” declară Mihai Bârsan, co-fondator Pareto Report. „De exemplu, 95% din oamenii din bula mea de Linked-in, majoritatea manageri de succes, sunt de părere că în România se trăiește mai bine acum decât înainte de aderarea la EU. În schimb, doar 43% din publicul comercial crede asta, iar procentul scade la 35% între cei care folosesc frecvent Tik-Tok. Afacerile românești și multinaționale care beneficiază de apartenența noastră la UE ar trebui să facă ceea ce ține de ele pentru a apăra ideea europeană, nu o mai pot considera un dat.”
Dacă ediția Pareto din anul trecut a prezis apariția valului eurosceptic, în acest val am privit lucrurile mai în adâncime, pentru a înțelege sursele acestuia și posibilele consecințe. Cele mai apreciate beneficii ale UE sunt libertatea de a călători, munci și învăța oriunde în Uniune (73%), investițiile străine care au generat locuri de muncă (63%) și fondurile europene prin care am dezvoltat infrastructura (63%). În schimb, românii sunt dezamăgiți de eficiența EU în combaterea corupției sau de felul în care vocea României este auzită și respectată ca parte din EU, și de faptul că țara a pierdut forță de muncă bine calificată.
”Observăm un clivaj între ceea ce ne spun datele și percepția publicului în anumite zone. Chiar și ajustat la rata inflației, știm că veniturile românilor sunt mult mai mari în 2024 decât în 2007, pe toate categoriile de salariați. În schimb, nemulțumirile legate de lupta împotriva corupției sau sentimentul că vocea României nu este suficient auzită sunt greu de măsurat într-o manieră obiectivă. Personal, tind să cred că nemulțumirile privind situația curentă generează o re-imaginare a ultimelor decenii.” – declară Dr. Robert Santa, Cercetător-șef Rethink Romania
Cu privire la România ca parte din UE, avem un aparent paradox. Doar 43% din respondenți sunt de părere că se trăiește mai bine în România acum decât înainte de aderarea la UE, iar 15% se gândesc să emigreze. Și totuși, când e vorba de acțiuni concrete, cei 15% ar lua categoric direcția Occidentului (Europa sau America). Nici măcar unul din sutele de respondenți nu a menționat Rusia sau China ca o posibilă destinație.
O altă dimensiune a contextului este fațeta știrilor false. Deși nivelul de încredere în mass media este foarte scăzut, totuși doi din trei respondenți sunt de părere că lor nu li s-a întâmplat niciodată să fie păcăliți de știri false – în schimb jumătate dintre aceștia cred că acest lucru li se întâmplă altora. Dezinformarea e strâns legată și de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ 3 aplicații de acest fel utilizate frecvent de romanii digitalizați (utilizare in ultimele 2 săptămâni). Clasamentul primelor 5 platforme arata astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%.
“Fenomenul știrilor false e un aspect esențial de analizat în contextul răscrucii pe plan social și politic pe care o traversăm în aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educațional al țărilor scandinave, și sesizăm nevoia acută a acesteia și în România (și probabil că aceste preocupări se regăsesc în toate țările dezvoltate ale lumii). Cu toate că la prima vedere ne gândim la educația prin intermediul școlilor, explozia social media a cuprins toate palierele de vârste; devine important, astfel, să existe pârghii de dezvoltare a gândirii critice și de combatere a dezinformării cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toți românii, indiferent de vârstă”, declară Manuela Mancaș, fondator AHA Moments și co-fondator The Pareto Report.
Un indicator cu implicații în politică și management este încrederea în potențialul de lider al femeilor. 6 in 10 respondenți sunt de părere că bărbații și femeile pot fi la fel de buni lideri. Definind caracteristicile liderului ideal, românii punctează gândirea critică și pun pe primul loc capacitatea de a lua decizii bazate pe informații solide, dar și asumarea acelor decizii (66%). Profilul unui bun lider este completat de simțul responsabilității (60%), abilitățile de comunicare (58%) și de integritate (51%).
Raportul Pareto analizează un spectru mult mai larg de indicatori dincolo de zona socială și cetățenească – amintim mai jos câteva date din fiecare capitol:
- Evenimente majore din viața lor întâmplate în ultimul an sunt analizate într-un capitol socio-demografic extins. De exemplu 5% dintre respondenți s-au căsătorit anul trecut, 9% și-au găsit iubirea, 32% s-au mutat sau și-au renovat locuința.
- Situație și obiective financiare. Un respondent mediu câștigă aprox 4 mii lei lunar, în timp ce un respondent Pareto reușește să câștige 8 mii lei. Inflația a erodat bunăstarea financiară: doar 28% din publicul comercial spune că o duce mai bine decât anul trecut.
- Nevoi, aspirații, calitatea vieții. Pe o scară de la 1 la 10 în care 10 e cea mai bună viață posibilă iar 1 e cea mai rea viață, românii se situează la 6,6 o cifră aproape neschimbată în ultimii 4 ani. Veniturile contează, ceea ce face Publicul Pareto să se auto-evalueaze la 7,4. Dintre aspectele care influențează calitatea vieții, respondenții sunt cel mai mulțumiți de relațiile cu familia, în schimb sunt nemulțumiți de veniturile lunare dar și de recunoașterea meritelor de către ceilalți.
- Stil de viață, timp liber. Rețelele sociale ocupă cea mai mare parte din timpul liber al românilor, ducând la relații de simbioză cu telefonul fără de care 52% dintre respondenți se simt incompleți (procentul crește la 59% între utilizatorii tik-tok).
- Muncă și carieră. Ocupațiile, pozițiile nivelurile în ierarhie ale publicului comercial respectiv Pareto diferă semnificativ, ceea ce face ca repondenții Pareto să fie mult mai satisfăcuți de locul de muncă și relațiile cu colegii. În schimb, 4 din 10 respondenți indiferent de categorie nu ar mai munci deloc dacă ar avea suficiente fonduri.
- Media, cultură și civilizație în era digitală. Într-un capitol care adresează preferințele media și digitale, dar și legate de branduri de modă sau artiști preferați, aflăm de exemplu că cea mai mare îngrijorare legată de AI este impactul asupra copiilor și că 86% din respondenți își asumă un nivel de responsabilitate pentru colectarea ambalajelor SGR.
Despre The Pareto Report
Raportul Pareto este un studiu sindicalizat realizat in urma unui plan de cercetare complex in 3 etape: 1) analiza veniturilor din România, 2) un studiu cantitativ derulat anual 3) sesiuni creative de lucru pentru activarea rezultatelor. Cea de-a doua etapa, studiul cantitativ, a cuprins anul acesta un eșantion de 1000 de persoane reprezentative pentru Publicul Comercial Extins si 900 de persoane pentru Populația Pareto. Studiul a fost realizat in Octombrie 2024, prin sondaj online si acoperă România la nivel național, urban & rural, traversând spectrul de vârste 18-65 de ani, in rândul publicului digitalizat.
Raportul Pareto este derulat anual, din 2021, ajungând acum la cel de-al patrulea val. Este un proiect realizat, in parteneriat, de către AHA Moments si firma de consultanță strategică The Engine. In rândul echipei de experți se alătură in acest an Dr. Robert Santa, Cercetător-șef Rethink Romania, oferind adâncime analizelor printr-o privire largă asupra contextului românesc intr-un cadru european si global.
AHA Moments este o agenție locală de cercetare de marketing, recunoscută în piață pentru studiile strategice cu grad ridicat de complexitate lucrând alături de companii mari multinaționale, cât și organizații din spațiul civic. AHA Moments o echipa de cercetători și statisticieni renumiți pentru expertiza in domeniu, +18 ani experiență.
The Engine este o firmă de consultanță strategică de marketing ce îmbină experiența multinațională și modele internaționale verificate în timp cu experiența relevantă a partenerilor în piața românească pentru a oferi soluții de creștere atât clienților multinaționali cât și marilor companii antreprenoriale românești.