62.2% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece, dacă vin mai mulţi oameni la vot, se pot schimba lucrurile în bine (faţă de 44.6% în 2014). La polul opus, 35.6% sunt împotriva votului obligatoriu deoarece actuala clasă politică nu poate schimba lucrurile în bine (faţă de 41.7% în 2014). Ponderea non-răspunsurilor este 2.2% (faţă de 13.6% în 2014).
Sunt de acord cu votul obligatoriu mai ales: votanţii PSD-PNL, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie primară sau medie, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi cei cu un venit mai redus. Votanţii ADU, persoanele cu studii superioare, locuitorii din urbanul mare şi angajaţii la stat sunt împotriva votului obligatoriu într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie.
”Deficitul democratic alimentat de ratele scăzute de prezenţă la vot a produs schimbări în atitudinea românilor faţă de ipoteza introducerii votului obligatoriu. Dacă în urmă cu 10 ani, mai puţin de jumătate dintre români (45%) erau de acord cu votul obligatoriu, astăzi aproape două treimi din populaţie (62%) susţin introducerea votului obligatoriu în ideea că dacă vin mai mulţi oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine. Este o creştere semnificativă care reflectă un interes mai ridicat faţă de procesele democratice, precum şi o înţelegere a faptului că fără o prezenţă ridicată la vot, legitimitatea conducătorilor şi progresul în societate sunt imposibile. Susţinători mai entuziaşti ai votului obligatoriu sunt alegătorii PSD-PNL (74%) şi ai AUR (68%), iar într-o măsură uşor mai redusă alegătorii ADU (58%). De asemenea, oarecum surprinzător şi disonant comparativ cu ratele de prezenţă la vot mai scăzute, tinerii cu vârsta de 18-29 susţin în proporţii mai mari votul obligatiu (68%), comparativ cu celelate categorii de vârstă”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research. Datele au fost culese în perioada 12 - 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.