De asemenea, se propune reconfigurarea sistemului de trasabilitate pentru deşeurile transfrontaliere, în urma aderării României la spaţiul Schengen. "Noul sistem trebuie să asigure monitorizarea transporturilor de deşeuri reciclabile până la staţiile de reciclare, pe tot traseul lor şi stoparea introducerii ilegale de deşeuri, după eliminarea controalelor la frontierele româno-ungare şi româno-bulgare", se arată în document, conform Agerpres.
Programul MMAP face referire la eficientizarea, comasarea şi reorganizarea structurilor subordonate, între măsurile agreate pentru a fi implementate în primele 6 luni ale anului 2025 numărându-se reducerea numărului direcţiilor silvice în funcţie de eficienţa activităţii lor propriu-zise, analizarea şi evaluarea documentelor de mediu şi a actelor de reglementare pentru a elimina procese care se dublează, redactarea unui ghid unitar pentru uniformizarea emiterii actelor de reglementare.
Documentul mai prevede înfiinţarea unui Program Naţional pentru Curăţarea Apelor şi Pădurilor din România în primele 6 luni ale anului 2025.
"Va fi un program anual, cu un impact bugetar de minim 50 milioane de lei/an", precizează sursa citată.
Ministerul mai propune o finanţare expresă pentru închiderea depozitelor de deşeuri industriale şi municipale pentru care statul român a fost condamnat la CJUE.
Pe linie legislativă, se doreşte adoptarea legii ariilor naturale protejate în primele 6 luni ale anului 2025, plecând de la draftul pus în dezbaterea publică de către MMAP.
"Adoptarea legii se va realiza după o amplă dezbatere alături de societatea civilă. Legea va cuprinde şi mecanismele concrete şi un calendar efectiv pentru creşterea graduală a nivelului de non-intervenţie în parcurile naţionale şi naturale în sensul respectării recomandărilor IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, n.r.)", se menţionează în program.
O altă măsură se referă la redactarea şi adoptarea unei noi legi a administrării spaţiilor verzi în prima sesiune parlamentară din anul 2025 şi "respingerea proiectului de lege privind administrarea spaţiilor verzi (PL-x nr. 668/2018) în luna februarie a anului 2025".
Programul mai propune continuarea asigurării sursei de finanţare pentru implementarea proiectelor stabilite de MMAP în domeniile eficienţei energetice, reducerii de emisii şi adaptarea la schimbările climatice, în contextul îndeplinirii de către România a obligaţiilor privin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
"Menţinerea surselor de finanţare ale Fondului pentru Mediu, prin păstrarea procentului de 47% din contravaloarea în lei a sumelor obţinute în urma scoaterii la licitaţie prin platforma comună a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României, în temeiul prevederilor art. 10, alin. 2 şi 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003, prevăzut de legislaţia actuală", este un alt punct din programul MMAP.
În document mai este inclusă permanentizarea Programul Naţional de Împăduriri cu fonduri naţionale sau surse europene post-PNRR, până la concurenţa sumei de 500 de milioane de euro, în vederea atingerii obiectivului de împăduriri asumat în Strategia Naţională pentru Păduri 2030.
Un alt punct se referă la evaluarea populaţiei de carnivore mari prin metode ştiinţifice moderne şi consolidarea planului de acţiune pentru carnivore mari.