Măsura era concepută să intre în vigoare dacă prețul de referință al gazelor pe piața europeană ar fi ajuns la 180 de euro pentru un Megawatt - oră, un nivel pe care prețurile de referință nu l-au mai atins după cel mai grav moment al crizei energetice europene din 2022, când prețurile au depășit nivelul de 300 de euro pentru un Megawatt-oră.
Vineri, cotațiile futures la gaze la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, erau de peste 52 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai ridicat nivel de la finele lui 2023 dar totuși cu mult sub prețurile atinse în perioada crizei energetice din 2022.
Decizia Comisiei Europene de a lăsa acest plafon să expire semnalează că cea mai gravă criză energetică din Europa a trecut. În pofida valurilor de frig din această iarnă, depozitele europene de gaze sunt relativ pline iar țările și-au majorat aprovizionarea cu gaze de la alți furnizori.
\"Din fericire, nu ne-am mai confruntat cu o situație în care să vedem dacă instrumentul era eficient sau nu\", a spus un diplomat european.
Ideea plafonului de preț a creat diviziuni între țările membre UE și actorii din sectorul gazelor, în condițiile în care Germania s-a plasat de partea celor îngrijorați că asta ar perturba funcționarea piețelor energetice sau ar afecta capacitatea Europei de a atrage livrări de gaze la prețuri competitive pe piețele mondiale.
Asociația europeană a companiilor din sectorul gazelor, Eurogas, a anunțat vineri că a sprijinit eliminarea măsurilor de urgență introduse în perioada crizei energetice. \"Este dificil de evaluat eficacitatea reală a acestor măsuri deoarece ar fi putut crea perturbări pe piață\", susține președintele Eurogas, Andreas Guth.
Cu toate acestea, alte țări, precum Italia, ar fi dorit ca UE să păstreze plafonul de preț și să îl reformuleze pentru a limita prețurile la un nivel mult mai mic.