La 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale, care ar trebui să fie un moment de reflecție pentru cei mai mulți dintre noi, Q Magazine și-a îndreptat atenția spre cei care iau pentru prima dată contact cu istoria, cultura, tradițiile românești.
Este știut faptul că păstrarea limbii materne într-o țară străină nu se întâmplă fără efort și determinare.
De aceea, în urmă cu aproape 18 ani, lua ființă proiectul „Limbă, cultură și civilizație românească”, care are ca principal obiectiv predarea cursului opţional de limbă, cultură şi civilizaţie românească elevilor români înscrişi în sistemul educaţional în țările în care prezenţa românească este relevantă. Ne referim la Spania, Irlanda, Italia, Belgia, Portugalia, Franța și Germania. Proiectul a fost implementat de Institutul Limbii Române din România.
O postare de pe Facebook a unei profesoare de română mi-a atras atenția asupra acestei forme de educație a copiilor din diaspora.
„Săptămâna aceasta, elevii de la cursul LCCR din Monforte del Cid au avut ocazia să afle pentru prima dată despre Mihai Eminescu, marele poet al literaturii române. Am povestit despre viața acestuia și am citit împreună fragmente din poeziile sale, descoperind frumusețea versurilor sale pline de emoție și profunzime. Deși nu știau nimic despre Eminescu până acum, elevii au fost încântați să descopere un poet atât de special și au apreciat sensibilitatea creațiilor sale.
În cadrul lecției, am discutat și despre istoria românilor, concentrându-ne pe viața oamenilor, mai ales a copiilor, din secolele trecute. Am vorbit despre greutățile pe care le întâmpinau aceștia: lipsa hainelor, a încălțămintei sau a jucăriilor, faptul că nu mergeau la școală și erau nevoiți să muncească alături de părinți. Elevii au fost curioși să afle mai multe despre aceste aspecte și au reușit să înțeleagă câteva fragmente, chiar dacă multe cuvinte sunt încă dificile pentru ei.
Deși limba română nu le este familiară, iar unele concepte sunt greu de înțeles, e de admirat interesul și curiozitatea lor de a învăța și de a descoperi cultura românească. Acest progres mic, dar constant, arată dedicarea și deschiderea față de o lume nouă lor, dar totuși atât de apropiată lor.”, a scris pe Facebook Ana Maria Sasu, profesor LCCR într-un orășel de numai 9000 de locuitori, din provincia Alicante: Monforte del Cid.
Ana Maria Sasu, învățătoare la o școală din București, s-a văzut nevoită să plece din țară pentru a-și susține fiul cel mare (13 ani) care a fost remarcat de un club de fotbal din Spania.
„Niciodată nu m-aș fi gândit să-mi părăsesc țara. Nici eu, nici soțul meu, care e cadru militar. Am făcut-o totuși pentru că nu puteam să ne rupem familia și nici nu puteam să nu susținem visul băiatului nostru cel mare de a se transfera la un club de fotbal din Spania. Știam că o să-mi lipsească viața mea din România. Am iubit să fiu învățătoare, să lucrez cu copiii. Am fost îngrozitor de speriată de schimbarea care a survenit în viața noastră acum un an și jumătate. Copiii s-au adaptat foarte repede la școala de aici. Am înființat foarte repede un centru educațional,, unde organizez clubul de lectură, tot felul de ateliere”, a povestit pentru Q Magazine Ana Maria Sasu.
În vara lui 2024, s-a înscris la cursurile LCCR pentru că i s-a părut interesant să ducă mai departe tradițiile, istoria și cultura românilor. Practic, a devenit profesor de Limbă, cultură și civilizație românească la 1 decembrie. Cursurile, care se desfășoară la o școală publică, sunt opționale, gratuite și au loc o dată pe săptămână.
„Chiar dacă provin din părinți români, cei mai mulți dintre copiii care se nasc aici, în Spania, nu știu românește. Poate că înțeleg pentru că părinții vorbesc cu ei în română, însă ei răspund în spaniolă. E o situație des întâlnită. Explicația este simplă: copiii născuți aici ajung în mediul educațional de la trei ani. Ajung să nu mai vorbească româna pentru că la grădiniță, la școală vorbesc, firesc, spaniola. M-a impresionat foarte mult interesul părinților de a-i înscrie la acest curs. În acest moment, am două grupe: una de preșcolari și una de elevi cu vârste cuprinse între 7 și 15 ani”, a povestit Sasu.
„Întâlnirea” copiilor cu versurile lui Mihai Eminescu a fost un moment special pentru profesoară.
„A fost extraordinar pentru mine să văd că sunt interesați de subiect. Am prezentat slide-uri cu viața lui Eminescu, am povestit despre prietenia sa cu alt mare scriitor, Ion Creangă, am citit versuri accesibile vârstei lor, am ascultat melodia Pe lângă plopii fără soț. După ce le-am citit Ce te legeni, codrule, copiii m-au întrebat ce înseamnă codru. Termenul nu le era familiar. Dar așa au mai adăugat un cuvânt în vocabularul lor. Mai dificil a fost cu o fetiță de 11 ani, care nu vorbește deloc românește. Ca să înțeleagă, am tradus în spaniolă versurile. De asemenea, am un elev care e nativ englez. Vă dați seamă că nu sunt toți la același nivel, nu au toți aceleași cunoștințe de limbă română. După ce i-am introdus în lumea lui Eminescu, au trebuit să răspundă la întrebări, vedem ce au înțeles, să scrie. Orele trebuie să fie dinamice, nu trebuie să-i lași să se plictisească, trebuie să fie o interacțiune continuă, activitățile trebuie să alterneze. După cele două ore, copiii au fugit la părinți și le-au povestit ce au învățat. Entuziasmul lor era extraordinar. Astfel de momente îmi încarcă și mie bateriile”, a mărturisit Ana Maria Sasu.
Despre comunitatea română din Monforte del Cid, Ana Maria Sasu are numai cuvinte de laudă. A fost foarte impresionată când a descoperit că la biserica ortodoxă din orășel copiii merg în fiecare duminică și se împărtășesc.
„Oamenilor le este dor de acasă. În biserică își găsesc liniștea și se simt mai aproape de țară. Să știți că este un sentiment chinuitor dorul de casă, dorul de țară, de rude, de prieteni. Cred că am o mare responsabilitate față de acești copii: să-i pun în contact cu limba, cu tradițiile noastre, cu geografia și istoria noastră. Nu trebuie să-i lăsăm să-și piardă limba. Din contră, trebuie să facem în așa fel încât să devină parte a ființei lor. Să nu uite că sunt români! Iar eu particip la acest efort din dragoste pentru copii și din dragoste de țară”, a conchis Ana Maria Sasu.
În Spania, cursul a debutat în comunităţile Madrid, Castilia – la Mancha şi Catalonia. Au fost implicate în proiect 22 cadre didactice, 60 de unități școlare şi aproximativ 1500 elevi înscrişi în 113 grupe pentru care au fost predate în medie, în fiecare lună, 972 de ore de limbă, cultură şi civilizaţie românească.
La cursuri au fost înscrişi şi elevi de altă origine decât română (spanioli, ucraineni, marocani, moldoveni etc.) reprezentând aproximativ 3% din totalul elevilor înscrişi. În anul școlar 2023-2024, cursul LCCR era predat în 13 comunități autonome din Spania, fiind implicați în proiect 61 de profesori, care predau cursul LCCR pentru aproximativ 6000 de copii în peste 300 de școli de pe întreg cuprinsul Spaniei.