Vineri, 25 octombrie, în prezența Majestăților Lor Regale, Regele Felipe și Regina Letizia, Teatrul Campoamor din Oviedo va găzdui ceremonia de decernare a Premiilor Prințesei Asturiei 2024.
Printre câștigătorii celei de-a 40-a ediții se află și Ana Blandiana, onorată cu Premiul pentru Literatură 2024.
Ediția din acest an recunoaște, de asemenea, activitatea lui Joan Manuel Serrat la categoria Arte, Marjane Satrapi la categoria Comunicare și științe umaniste, Michael Ignatieff la categoria Științe sociale, Carolina Marín la categoria Sport, Daniel J. Drucker, Jeffrey M. Friedman, Jens Juul Holst și Svetlana Mojsov la categoria Cercetare științifică și tehnică.
Gala de decernare a premiilor se va organiza la Hotelul Reconquista din Asturia, la care vor participa majoritatea laureaților cât și familia regala a Spaniei.
Monument istoric din anul 1973, hotel de la Reconquista găzduiește reuniunea, decizia juriului și câștigătorii premiilor în fiecare an . Foto FB
Transformat în hotel în urma cu 50 de ani, clădirea, lucrare a arhitectului Pedro Antonio Menéndez de Ambás, a fost anterior un ospiciu pentru orfani și un spital pentru răniți în timpul Războiului Civil. De la deschidere, hotelul se află pe lista preferatelor în rândul celebrităților și al oamenilor importanți, aici cazându-se Nelson Mandela, Gabriel García Márquez, Pelé, Stephen Hawking, Woody Allen, Martin Scorsese, Meryl Streep, Jane Goodall și mulți alții.
Organizate de Fundația Prințesa de Asturia, Premiile Prințesa de Asturia, sunt acordate în cadrul unei ceremonii academice organizate în fiecare an la Oviedo și recompensează activități științifice, tehnice, culturale, sociale și umanitare desfășurate la nivel internațional de persoane sau instituții. Acordate din anul 1981, premiile se acordă pentru opt domenii: artă, literatură, științe sociale, comunicare, științe umane, cooperare internațională, de cercetare științifică și tehnică și sport.
Valuarea premiului este de 50,000 de euro, fiecare premiat primind și o sculptură concepută de Joan Miró ce simbolizează triumful celor mai înalte valori umane, reprezentate de elementele recurente ale iconografiei lui Miró.
De la înființare, ceremonia de decernarea premiilor a găzduit intelectuali proeminenți, ai căror discursuri au dezvăluit părți fundamentale ale gândirii lor. Cei care s-au adresat publicului din Teatrul Campoamor sunt Nelson Mandela, Stephen Hawking, Yehudi Menuhin, Vaclav Havel, Susan Sontag, Tzvetan Todorov, Leonard Cohen, Paul Auster, Martha Nussbaum, Mario Vargas Llosa, Woody Allen, Juan Mayorga, Siri Hustvedt și Katalin Karikó.
După debutul literar din revista „Tribuna“ în anul 1959, Ana Blandiana a fost supusă, de-a lungul anilor, interdicțiilor de publicare: în 1959-1964, ca fiică a unui deținut politic; în anul 1985, pentru publicarea a patru poezii în revista „Amfiteatru“; în perioada 1988-1989, pentru publicarea unei parodii a dictatorului sub forma unei poezii pentru copii.
Pe lângă statutul de premiat, Ana Blandiana, alături de Michael Ignatieff și Joan Manuel Serrat vor ține discursuri la ceremonia de decernare a premiilor, iar acestea vor fi traduse simultan în patru limbi: engleză, franceză, română și spaniolă.
Poetă, eseistă și politiciană, Ana Blandiana, pe numele real Otilia-Valeria Coman, este una dintre cele mai remarcabile personalități din literatura europeană, opera sa a fiind tradusă în aproape treizeci de limbi și aducându-i unele dintre cele mai prestigioase premii internaționale.
Cunoscută pentru poezia sa anticomunistă, Blandiana s-a remarcat printr-o formă sublimă de rebeliune, iar opera ei reflectă o cunoaștere profundă a spiritului românesc într-o perioadă istorică de opresiune, stabilind totodată speranța și înfrângerea ca linii directoare ale demersului său literar.
Motivând acordarea Premiului pentru Literatura 2024, membrii juriului au decis că „Ana Blandiana este moștenitoarea celor mai strălucite tradiții europene, precum și o creatoare radical unică. Îmbinând transparența și complexitatea, scrisul său ridică întrebări fundamentale cu privire la existența ființei umane, atât singură, cât și în societate, în fața naturii și a istoriei. Prin poezia sa indestructibilă, ea a demonstrat o capacitate extraordinară de a sfida cenzura”