La fel cum candidata cu poziții critice la adresa Occidentului, Diana Șoșoacă, a fost eliminată din cursa prezidențială, trebuie să se întîmple și cu alt candidat, Călin Georgescu. Pentru că iată ce se poate întîmpla atunci cînd candidații au asemenea poziții anti-occidentale și acționează împotriva intereselor României, din poziția de candidați prezidențiali.
Și să ne amintim un caz de excepție: Traian Băsescu în campania din 2004. Începînd cu amenințări cu violență fizică pînă la amenințări cu pușcăria la adresa contracandidaților:
„Pe 28 noiembrie o să-l bat pe Năstase cum nu l-a bătut nici mama lui cînd era obraznic. O să avem în România prima bomboană, «Bombonel», care se va topi la răcoare!”.
Dar nu aici erau marile probleme.
Ci în declarațiile devastatoare împotriva unor state și lideri occidentali. Acuzații grave.
În declarații extrem de virulente, Traian Băsescu ataca „abordarea slugarnică a guvernului României pentru a primi vizite importante din străinătate”.
„Ultima năzbîtie a guvernului, autostrada Comarnic-Brașov este ultima dintr-un șir de acțiuni de acest fel. După ce Adrian Năstase a vîndut cîte un vagon de copii în ultimii doi ani către diferite țări, pentru că a ieșit scandal, s-a gîndit să vîndă acum contracte.
Întîi Bechtel, apoi a venit Schroder cu suita și au primit 1,1 miliarde de euro fără licitație, au plecat nemții, a venit Parisul cu premierul Raffarain, cu miniștri și oamenii de afaceri și au primit jumătate de miliard! Se pregătesc să vină Israelul – și pentru ei jumătate de miliard – și Austria, și încă jumătate de miliard. Este modul luI Adrian Năstase de a face politică externă, de geambaș”.
„Asta este factura pe care Adrian Năstase o plătește ca să pară că are relații în străinătate”.
„Dacă avem o problemă, n-o avem la partenerii externi ci aici, pentru că avem o guvernare coruptă care își imaginează că va cîștiga bunăvoința Occidentului acordînd asemenea contracte; în realitate nu cîștigă decît dispreț. Adică exact ceea ce merită Adrian Năstase; toți premierii cancelariilor europene au venit să-și ia partea de bunăvoință din partea lui Adrian Năstase care se agață cu disperare de un singur concept: «noi avem relații cu străinătatea»” mai spunea el.
Băsescu i-a pus în campanie, astfel, la zid, pe rînd, pe premierul Italiei, Silvio Berlusconi, pe fostul candidat la președinția SUA, John Kerry și pe șeful Comisiei Europene, Romano Prodi, acuzați de trafic de copii, a spus că premierul Franței, Jean Pierre Raffarin și cancelarul Austriei, Gerhard Schroeder iau mită din România, ori s-a declarat de acord cu faptul că președintele Internaționalei Socialiste, Antonio Guterres, și secretarul general al IS, Luis Ayala, au interese personale în a susține candidatura lui Adrian Năstase la președinție.
Mai mult, candidatul i-a transmis o scrisoare ambasadorului Franței la București, Philippe Etienne, în care își manifesta regretul că, în discuțiile cu premierul francez Jean Pierre Raffarin, nu a fost informat despre semnarea unui contract fără licitație publică pentru construirea unui tronson de autostradă între Comarnic și Brașov. Într-o altă declarație Băsescu aprecia că delegația franceză condusă de Raffarin a sosit la București „pentru a-și lua tainul” – făcînd aluzie la contractele semnate cu acest prilej la sediul Guvernului.
Pe de altă parte, presa vremii relata că Băsescu s-a plîns premierului francez că „actualul Guvern a trădat Europa” și că „SUA au obținut din partea României un sprijin pe care nu-l merită”. Băsescu a dat ca exemplu contractul încheiat fără licitație de Executiv cu firma americană Bechtel, contract care a stîrnit nemulțumirea UE. Încercînd să speculeze dezacordul care există în prezent între Franța și SUA privind intervenția trupelor americane în Irak, prezidențiabilul a lăsat să se înțeleagă că, în calitate de viitor președinte s-ar putea situa de partea Franței. El i-a dat asigurări lui Raffarin că „va scoate SUA din România” și va orienta în mod exclusiv relațiile României către UE. Entuziasmul cu care Băsescu și-a exprimat poziția a fost contrat imediat, conform acelorași surse, de premierul Jean Pierre Raffarin. Acesta s-a arătat ușor nedumerit de opiniile partenerului său de discuție. Oficialul francez i-a spus liderului ADA că modul său de gîndire „maniheist” ar putea aduce grave deservicii României. Băsescu a fost extrem de enervat de replica lui Raffarin, motiv pentru care a emis, la scurt timp, afirmația, plină de tact și diplomație: „Raffarin a venit să-și ia tainul”.
Mai apoi, a refuzat invitația făcută de premierul francez de a veni la Paris în noiembrie.
Cel mai grav, însă, Băsescu anunța că în calitate de președinte va cere să se redeschidă pentru noi negocieri anumite capitole negociate deja cu UE de Adrian Năstase pentru aderarea României la UE în 2007, în condițiile în care toate capitolele fuseseră închise cu succes, dar și cu multă trudă.
Declarațiile au stupefiat Europa.
Ministrul olandez de externe, Bernard Bot, a cărui țară era co-președinta Comisiei Europene, a declarat că e vorba de o solicitare extrem de riscantă. La fel de surprins s-a arătat și ministrul francez de externe, Michel Barnier, care a spus că negocierile au fost lungi, grele, exigente, dar foarte bine conduse și că era prea tîrziu pentru România să mai ceară redeschiderea unor capitole.
În fine, declarațiile incendiare ale lui Băsescu au avut ecou și în țara vecină, Bulgaria, ministrul de externe Solomon Pasi, afirmînd, la Bruxelles, că redeschiderea unor capitole ar putea afecta atît aderarea României, cît și a Bulgariei, cele două țări, fiind, așa cum se știe, cuplate în ceea ce privește negocierile de aderare. Pasi și-a exprimat speranța că noile autorități de la București nu vor lua nici un fel de măsuri care să îndepărteze obiectivul aderării.
Tot atunci, Băsescu a anunțat crearea unei axe Washington-Londra-București, el omițînd să sufle vreo vorbă, în context, despre țările Uniunii Europene. Alt șoc în Occident.
Toate aceste declarații și acuzații stupefiante și neprobate, care erau pe punctul să blocheze aderarea României și Bulgariei la UE, au fost motivul întemeiat pentru care judecătorii Curții Constituționale au decis în 2004 exluderea sa din cursa prezidențială pentru poziționările anti-UE și anti-SUA. Sau poate suntem în eroare și nu s-a întîmplat asta, iar anti-europeanul a rămas în cursă și a cîștigat, în aplauzele tuturor intelectualilor vremii, ale liderilor societății civile, și cu susținerea a trei sferturi din presa de atunci?