După controversatele sale declarații privind inundațiile din 2014 și intervenția României pentru a ajuta Serbia, Victor Ponta, candidat independent la prezidențiale, a explicat contextul situației de atunci.
„Eu sunt român și creștin! Viața oamenilor este cea mai importantă valoare! Iar pe omul aflat la nevoie trebuie să-l ajuți!
Niciun român din România nu a fost în pericol, nicio gospodărie nu a fost grav afectată — însă am salvat sute, poate mii de vieți din Serbia, un popor vecin și iubitor de români!
Dumnezeu știe când faci fapte bune! Și îi vede și pe păcătoșii care ar lăsa aproapele să moară înecat doar pentru a câștiga politic!”, a scris Ponta pe pagina sa de Facebook.
Într-o postare de acum câteva ore, Ponta reafirmă ideea că, prin acțiunea sa, a avut grijă de români și că nicio gospodărie nu a fost grav afectată.
„În 2014 am avut grijă în primul rând de români – niciun locuitor din zona riverană a Dunării nu a fost în pericol – nicio gospodărie nu a fost grav afectată!
Am salvat și mii de vieți omenești din țara vecină și prietenă Serbia, așa cum trebuie să facă un bun vecin și un bun creștin! Criminalii care spun că trebuia să lăsăm să moară oamenii ca să nu afectăm câteva hectare de câmp nu au nici inimă. nici minte!
În vremuri grele adevărații lideri iau decizii pentru oameni – iar haterii critică și dezinformează!”, a scris Ponta.
Fostul premier s-a arătat deranjat de faptul că este orchestrată o campanie „cinică” de fake news împotriva lui, în plină campanie electorală.
Campania cinică de fake news pornită pe această temă este finanțată direct de Coaliția PSD – PNL – UDMR, care a constatat în baza ultimelor sondaje că urmează să intru în turul al doilea alături de George Simion!
Vocilor care se exprimă acum împotriva lui Victor Ponta li s-a alăturat și cea a premierului Marcel Ciolacu, care îi cere fostului său coleg de partid să se retragă din cursa prezidențială. Ciolacu afirmă că astfel Ponta și-ar putea răscumpăra, în al doisprezecelea ceas, „imensa greșeală făcută atunci”.
„Când ești prim-ministru sunt multe momente în care ești nevoit să iei decizii grele. Dar ele nu trebuie ascunse niciodată de proprii cetățeni.
Să recunoști senin – după ani de zile! – că ai fost de acord, în calitate de prim-ministru al României, să inunzi sate românești pentru a salva orașe străine și să te lauzi că, drept recompensă, ai primit cetățenia altui stat, e clar că joaca de-a suveranismul nu mai ține!
Orice scuză ai invoca, fiecare cetățean al acestei țări așteaptă de la un demnitar – fie el președinte, premier sau orice altceva, să-și apere propria țară și proprii cetățeni! În niciun caz nu te mai crede nimeni că ești suveranist și că mori cu toți de gât pentru poporul și țara ta!
Victor, ia măcar acum o decizie înțeleaptă! Retrage-te din cursă ! Niciun pesedist nu îl vrea pe Nicușor Dan președinte! Răscumpără-ți măcar în al doisprezecelea ceas imensa greșeală făcută atunci! Pune măcar acum România, cu adevărat, pe primul loc!”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob a analizat întreg jihad declanșat împotriva lui Ponta.
„În podcastul «Hai, live! cu Turcescu și Andronic», Ponta a dezvăluit de ce a primit cetățenia sîrbă de la țara vecină: «Mi-au dat-o pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară, pe care o să o scriu în cartea mea de memorii. În timpul inundațiilor (2014 n.r.), am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier și-n felul ăsta nu s-a inundat Belgradul. S-a inundat doar o suburbie, dar dacă nu deschideam Porțile de Fier, se inunda Belgradul».
Imediat s-a declanșat jihadul.
«Fac un apel la Ministerul Public să investigheze acțiunile cetățeanului româno-sârb Victor Ponta – potențialul trafic de influență și conflict de interese în cazul firmelor care i-au plătit milioane în timp ce era consilierul lui Ciolacu, precum și situația inundațiilor provocate în 2014 cu care se laudă astăzi», a scris pe Facebook useristul Cătălin Drulă.
Ce nu știe Drulă și nici mulți alții e că deschiderea barajului Porțile de fier în caz de inundații nu se face la decizia unui oficial guvernamental, pentru că România și Iugoslavia au o serie de acorduri semnate începând cu 1963 și extinse ulterior succesiv, inclusiv după Revoluție și după destrămarea Iuglosaviei.
Un acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condiţiile extinderii colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la Bucureşti la 19 februarie 1977 stabilește un cadru de cooperare permanentă prin Comisia Mixtă Româno-Iugoslavă pentru Porțile de Fier, care are responsabilitatea de a coordona exploatarea sistemelor, inclusiv în situații excepționale precum inundațiile. Articolul 11 al acordului prevede că exploatarea coordonată a celor două sisteme trebuie să optimizeze utilizarea potențialului hidroenergetic, iar alte documente ulterioare, precum Convenția din 1987 privind exploatarea și întreținerea sistemelor, detaliază regimul de funcționare al ecluzelor și barajelor, inclusiv în caz de ape mari sau forță majoră.
Și iată ce prevede, spre exemplu, acordul din 1987:
Pe baza hotărîrii organului comun competent, cotele de retenţie se vor cobori pînă la nivelul necesar pentru spargerea şi evacuarea ghetii din amonte de baraj sau pentru apărarea împotriva inundaţiilor”.
Iar acordurile mai prevăd și că nivelurile optime ale apelor Dunării sunt stabilite la cota de 69,50 m deasupra Marii Adriatice, măsurat la gura Nerei.
Așadar, cînd se depășește respectiva cotă și apare pericolul de inundații se iau automat măsurile necesare pentru scăderea debitului, pentru evitarea catastrofelor.
Inundațiile din mai 2014 sunt considerate cele mai grave din ultimii 120 de ani în regiunea Balcanilor, inclusiv în Serbia. În timpul acestui dezastru natural, ploile torențiale au provocat revărsări masive ale râurilor, inclusiv ale Dunării și Savei, care străbat Belgradul. Bilanțul victimelor din Serbia a inclus cel puțin trei decese confirmate de premierul de atunci, Aleksandar Vučić. E greu de spus cîți oameni ar fi murit dacă debitul Dunării nu ar fi fost scăzut artificial, iar asta s-a făcut fără intervenția premierului.
În consecință, e neclar de ce și-a tras Ponta un glonț în picior de bunăvoie și nesilit de nimeni cu afirmația hazardată că el ar fi forțat, efectiv, structurile statului să ia măsurile care erau obligatorii prin tratate. L-a furat valul campaniei?”