România a stabilit o dată pentru repetarea alegerilor prezidențiale după îngrijorările legate de „acțiunea hibridă agresivă” a Rusiei la primul tur, dar există încă riscul ca rezultatul să fie similar la a doua încercare și ca ultranaționalistul Călin Georgescu să triumfe, scrie Politico.
Anulare controversată
Noul scrutin va avea loc pe 4 mai, al doilea tur fiind planificat două săptămâni mai târziu, pe 18 mai.
Primul tur al alegerilor din România din 24 noiembrie anul trecut a provocat o undă de șoc internațională datorită victoriei lui Georgescu, care a fost propulsat din obscuritate de o campanie TikTok de mare succes. Competiția a fost anulată înainte ca turul al doilea să poată avea loc.
Chiar dacă victoria lui Georgescu – cu 23% – a declanșat panica care a dus în cele din urmă la anularea votului, acesta pare încă în mare măsură în competiție pentru reluarea alegerilor. Multe vor depinde acum de faptul dacă va fi descalificat de Curtea Constituțională din cauza acuzațiilor de finanțare nedeclarată.
Popularitatea sa continuă, și poate chiar în creștere, se datorează în parte suspiciunii profunde față de clientelismul și nepotismul vechilor partide tradiționale, care sunt considerate de mulți români ca fiind cele care au tras sforile pentru anularea primului vot.
Georgescu, un rebel sceptic la vaccinuri, care l-a numit patriot pe președintele rus Vladimir Putin și se opune ajutorului pentru Ucraina, este văzut ca o amenințare la adresa poziției Bucureștiului în UE și NATO, deși ar fi – într-o anumită măsură – ținut în frâu de parlament și de guvern dacă ar câștiga.
Documente declasificate ale serviciilor de informații au susținut că influențatori plătiți, împreună cu membri ai grupurilor extremiste de dreapta și persoane care au legături cu crima organizată, au promovat online candidatura lui Georgescu înainte de 24 noiembrie.
În timp ce documentele au afirmat că Rusia a încercat în general să submineze alegerile, acestea nu au afirmat în mod direct că Moscova a influențat în mod specific campania lui Georgescu – deși au sugerat puternic acest lucru.
În ciuda acestei presupuse interferențe străine, majoritatea românilor consideră în continuare că anularea alegerilor a fost o decizie proastă, potrivit unui mic sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, un think tank, pe un eșantion de aproape 1.000 de respondenți. Georgescu ar fi câștigat al doilea tur de scrutin dacă acesta nu ar fi fost anulat, potrivit sondajului.
În cursa de anul trecut, Georgescu ar fi trebuit să se confrunte cu candidatul reformist Elena Lasconi din partea partidului de centru-dreapta Uniunea Salvați România. Ea a criticat, de asemenea, decizia instanței de a anula alegerile și de a ordona o reluare.
Miercuri, Lasconi i-a acuzat din nou pe liderii partidelor principale că au încercat de șase ori să o scoată din cursa prezidențială și a promis că va candida din nou.
„Pentru a ne recâștiga influența ca țară serioasă, avem nevoie de o anchetă serioasă a ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Radu Magdin, analist politic român, în legătură cu primul tur. În caz contrar, este foarte greu pentru oameni să meargă mai departe, așa cum ar dori unele partide din coaliția de guvernare, a spus Magdin.
Georgescu a contestat fără succes decizia de anulare a Curții Constituționale pe plan intern și a depus, de asemenea, o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
„A trecut o lună și încă nu avem un motiv clar pentru anularea alegerilor; nu a existat nicio dovadă a implicării vreunui actor de stat sau a vreunui alt actor care să justifice evenimentele la care asistăm”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Georgescu.
Acesta a făcut apel la români să semneze o petiție către Curtea Constituțională prin care solicită ca turul doi – în care ar fi trebuit să se confrunte cu Lasconi – să aibă loc în cele din urmă.
„Georgescu a avut ocazia să se prezinte ca victimă în fața electoratului său”, a declarat Magdin.
Acest sentiment că este dat la o parte de vechea ordine va fi amplificat doar dacă Curtea Constituțională va decide că nu este eligibil pentru a candida din nou la alegeri din cauza neregulilor din prima sa campanie prezidențială de anul trecut.
Luna trecută, procurorii români au percheziționat proprietățile unui susținător-cheie al lui Georgescu, ca parte a unei investigații axate pe spălare de bani, mituirea alegătorilor și fraudă informatică. Potrivit dosarelor declasificate ale serviciilor de informații, finanțatorul a furnizat 1 milion de euro pentru campania lui Georgescu, din care TikTok a declarat că a primit 360 000 de euro.
Georgescu a respins acuzațiile de nedeclarare a fondurilor de campanie, afirmând că succesul său s-a datorat mai degrabă poporului român decât unei campanii din culisele social media.
Popularitate în creștere?
Din noiembrie, profilul lui Georgescu a cunoscut un boom și el rămâne favorit pentru alegerile din mai, potrivit unui sondaj comandat de primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care candidează și el la președinție.
Acest sondaj a arătat că cel puțin 40% dintre români intenționează să voteze pentru Georgescu, a declarat Dan pentru Digi24, fără a preciza câte persoane au fost chestionate.
„Frustrările pe care le canalizează în calitate de candidat, vibrația anti-sistem, precum și promisiunile sale pentru viitor, nu pot fi ușor egalate de un alt candidat”, a declarat Magdin.
Dar Victor Ponta, membru social-democrat al Parlamentului României și fost prim-ministru, a sugerat că sondajul primarului este fictiv.
„Nu faci sondaje în perioada sărbătorilor – este o invenție – domnul Dan nici măcar nu a specificat numele așa-zisei companii de sondaj”, a declarat Ponta pentru POLITICO.
Liderii partidelor din coaliția de guvernare din România – Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, partidul minorității maghiare și reprezentanți ai altor minorități etnice – au confirmat de asemenea miercuri că fostul lider al Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, este candidatul lor comun pentru alegerile prezidențiale.
Antonescu, care este căsătorit cu fostul comisar european pentru transporturi Adina Vălean, este un fost lider al Senatului. El a candidat fără succes la președinție în 2009, dar nu a deținut nicio funcție politică în ultimul deceniu. Ponta, fostul său aliat, l-a numit „cel mai reprezentativ pentru sistemul politic [românesc] din ultimii 30 de ani”.
Dar exact asta au respins românii în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate de anul trecut, când niciun reprezentant al partidelor principale nu a ajuns în turul doi.
Magdin a susținut că este greu de găsit un candidat pe care românii să îl cunoască suficient de bine și care să îl poată înfrunta pe Georgescu.
„Profilul lui Antonescu, da, se poate spune că este un pic bătrân, dar poate fi și auriu, pentru că a fost un pic mai romantic decât media politică locală și este bun în ceea ce privește discursurile, ceea ce nu se poate spune despre mulți dintre adversarii cu care domnul Georgescu s-ar putea confrunta în turul doi”, a spus Magdin.
Antonescu nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii.
În apropierea celui de-al doilea tur de scrutin, partidele politice principale din România trebuie să explice alegătorilor pericolele curentului extremist pe care îl personifică Georgescu și diferența dintre modelul european, bazat pe statul de drept, și modelul rusesc, bazat pe violență, a declarat Siegfried Mureșan, membru al Parlamentului European din partea Partidului Național Liberal.