Într-o lume în continuă schimbare, care în ultima vreme pare marcată de pierderea graduală a valorilor tradiționale, pe primul loc în acest sens găsindu-se, din păcate, însăși valoarea individuală, încurajarea excelenței nu este doar o opțiune, ci o urgență majoră. Fiecare decizie și acțiune a celor ce doresc să atenueze măcar acest trend descendent, resimțit la nivelul întregii societăți, trebuie să reflecte dorința de a recunoaște activ și constant meritele celor care creează valori la cele mai înalte standarde, a celor care aduc contribuții semnificative în sfera culturii și a științelor, a celor care, astfel, își dedică energia și pasiunea pentru a lăsa țării o moștenire pozitivă.
Din această dorință, a unui grup de personalități discrete, generoase și altruiste, s-a născut ideea decernării anuale a unor premii de excelență oferite oamenilor de marcă ai României, premii oarecum similare ca cele înființate după dorința lui Alfred Nobel.
Gala Premiilor Marii Loji Naționale, adesea supranumită „Nobelul de România”, are scopul de a recunoaște și celebra excelența în diverse domenii. Evenimentul, organizat anual, atrage întotdeauna personalități, lideri politici, academicieni, bancheri și artiști. S-a întâmplat și anul acesta.
Organizată de una dintre cele mai vechi și respectate instituții masonice, Marea Loja Națională din România, Gala a fost găzduită de Ateneul Român, vineri, 21 iunie, când s-au decernat șapte premii de excelență, fiecare în valoare de zece mii de euro, pentru reușite semnificative în științe exacte, științe aplicate, medicină, economie, diplomație si politologie, educație, artă și cultură.
Cătălin Tohăneanu, MLNR
Nominalizările sunt deschise și includ un proces de revizuire atentă pentru a asigura echitate și originalitate. Candidaturile pot fi propuse de instituții, organizații sau chiar de publicul larg, iar selecția finală este realizată de un juriu format din experți respectați ai fiecărui domeniu.
Astfel, după lungi dezbateri și chiar controverse, premiile din acest an au fost distribuite în ordinea următoare:
Premiul „Grigore Moisil” pentru științe exacte a fost decernat Doctorului Paul Vasos, cercetător la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele pentru lucrarea „Relaxarea RMN a protonilor de apă prepolarizați în câmpul magnetic al pământului, pentru detectarea în timp real a formării de radicali liberi” publicată în prestigiosul jurnal Chemical Communications, editat de Royal Chemical Society, Marea Britanie, Septembrie 2023.
Pemiul „Henri Coandă” pentru științe aplicate a fost câștigat de Prof. Univ. dr Vasile Marinca de la Universitatea Politehnica din Timișoara, Membru Corespondent al Academiei Române, pentru lucrarea “Investigating nonlinear forced vibration of functionally graded beam based on the nonlocal gradient theory considering the mechanical impact, electromagnetic acuator, thickness effect and nonlinear foundation”, publicată în 2023 în revista “Matematics”.
Prof. univ. dr. Victor Velculescu de la John Hopkins Hospital USA, câștigătorul premiului „Carol Davila” și Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universitatii de Medicinaă „Carol Davila”i
Premiul „Carol Davilla” pentru medicină a fost înmânat Profesorului universitar Dr. Victor Velculescu, profesor de oncologie și codirector al Diviziei de Genetică și Epigenetică a Cancerului la Universitatea Johns Hopkins, Baltimore, SUA, pentru articolul “Singlemolecule Genome-Wilde mutation profiles of cell-free DNA for noninvasive detection of cancer”, publicat în luna iulie 2023, în prestigioasa revistă Nature Genetics, New York.
Premiul „Eugen Carada” pentru economie a fost înmânat Conf. Univ. Dr Sorin Anagnoste – Prodecanul Facultății de Administrare al Afacerilor în Limbi Străine-A.S.E. pentru volumul “Business Strategies. Buiding Sustainable Models with Artificial Intelligence and Digital Platforms”, publicat în 2023, la Editura ASE.
Premiul „Spiru Haret” pentru educație, mediu, IT a fost câștigat de Conf. Univ. Dr. Tibor Hartel de la Facultatea de Științe și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru lucrarea “The traditional ecological knowledge conundrum”, publicată în luna martie 2023, în revista Trends în Ecology and Evolution, Cambridge, USA.
Premiul pentru Artă și cultură, „Constantin Brâncuși” a mers la Sibiu, la marele maestru, Prof. univ. Dr. Constantin Chiriac pentru organizarea în anul 2023 a celei de-a 30-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), care a reunit peste 800 de trupe de teatru din 80 da țări și un număr record de peste un milion de spectatori cu prezența fizică și peste 30 de milioane de telespectatori virtuali. Dl Chiriac a fost omagiat chiar în debutul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, organizat zilele acestea. Raluca Turcan, ministrul Culturii, a fost cea care i-a înmânat premiul, adăugând că „prin talentul și dedicarea sa extraordinară ca actor, regizor de teatru și manager cultural, domnia sa a ajutat în mod remarcabil la dezvoltarea culturii românești și la promovarea ei în țară și în străinătate.”
Premiul „Nicolae Titulescu” pentru diplomație și politologie a fost încredințat ambasadorului Sorin Dumitru Ducaru pentru dezvoltarea și operaționalizarea în anul 2023, în calitate de Director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene, a unei aplicații privind monitorizarea satelitară a deforestărilor din județele Maramureș și Suceava.
Premiile au fost însoțite de un laudatio care doar a precedat discursurile celor premiați pline de emoție și modestie, subliniind și mai mult valoarea lor nu doar profesională, ci și umană.
O gală exclusiv a bărbaților
Deși au fost nominalizate și femei, câștigători au fost doar bărbați. Analizând datele din ultimii ani, se observă că majoritatea premiilor au fost acordate acestora din urmă. Această tendință poate fi remarcată nu doar la Gala Premiilor Marii Loji Naționale din România, ci și la alte ceremonii de premiere similare, unde bărbații domină adesea.
Laureații premiilor MLNR se bucură de recunoaștere nu doar la nivel național, ci și internațional. Distincția oferită contribuie semnificativ la vizibilitatea si credibilitatea muncii lor generând oportunități pentru colaborări și finanțări ulterioare.
Cele trei ore ale Galei au trecut prea repede, împletind momentele de recunoaștere cu muzica. Programul artistic al serii a fost susținut de Corul şi Orchestra Simfonică ale Filarmonicii „George Enescu” şi prim-solişti ai Operei Române, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga. Din program au făcut parte compoziții celebre semnate de Verdi, Strauss, Bizet, Puccini, Vivaldi etc
„Valurile Dunării” celebrul vals compus de Iosif Ivanovici în 1880, acest simbol muzical profund legat de cultura și tradiția românească, a deschis serata captivând publicul și stabilind tonul festivității.
„Corul Țiganilor” din „il Trovatore” (Trubadurul) de Giuseppe Verdi, ne-a dat un boost de energie prin combinația sa de ritmuri dinamice, și grație unui cor puternic. Această piesă muzicală este bine cunoscută în întreaga lume și continuă să fascineze și să încânte audiențe de pretutindeni.
Celebrele compoziții de Ernesto de Curtis cu „Torna a Surriento”, George Bizet – Carmen „Habanera”, care este una dintre cele mai faimoase și recunoscute arii din repertoriul operistic, a fost interpretată de frumoasa mezzosoprană Lilia Istratii, desprinsă parcă dintr-un film de Fellini, care ne-a încântat și a cântat impecabil. Au urmat Puccini – Tosca „E lucevan le stelle”, Vincenzo Bellini – Norma „Casta Diva”, Vivaldi – Anotimpurile „Primăvara”, Ludwig van Beethoven – Simfonia a IX-a „Oda Bucuriei”.
La final, dirijorul Daniel Jinga ne-a „antrenat” pe toți cei prezenți să susținem cu aplauze „Marșul lui Radetzky” de Johann Strauss, încheind astfel o gală a emoțiilor, și, mai presus de toate, o gală a meritelor deosebite.
Remus Borza, Nicușor Dan și Cătălin Tohăneanu Foto MLRN
Estetic vorbind, participanții au demonstrat că stilul clasic poate coexista armonios cu tendințele contemporane, că eleganța și inteligența rămân constante esențiale care nu se vor demoda vreodată și care transcend moda și timpul.
Acad.Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, și Prof univ dr Paul Vasos, câștigătorul premiului “Grigore Moisil” pentru științe exacte
Deși o gală a meritelor, majoritatea a respectat și codul vestimentar. Participanții au purtat ținute formale și elegante, dar, admit că, de această dată, reperul principal au fost meritele și contribuțiile premiate, mai mult decât costumele purtate. Ținutele participanților au împlinit cadrul adecvat pentru solemnitatea și prestigiul evenimentului, iar faptul că încă există atâția oameni excepționali în domenii de elită, care au preferat să facă performanță în și pentru România, este generator de optimism. ALEG OAMENII VALOROȘI!