Jurnal. Brâncuși la „Pompidou”, Caii lui Géricault și acasă la Christian Dior

Jurnal. Brâncuși la „Pompidou”, Caii lui Géricault și acasă la Christian Dior
📅 2024-07-20

Am găsit Parisul în acest iunie mai frumos și mai curat ca niciodată în ultimii 20 de ani. Și am aflat și explicația: la 22 iulie debutează Jocurile Olimpice, iar capitala Franței va găzdui milioane de turiști veniți pentru acest eveniment sportiv de referință. Ei trebuie să ducă mai departe legenda „orașului luminilor”. Au fost refăcute străzile, fațadele, s-a renovat tot ceea ce era vechi, cerșetorii sau exilații fără loc de muncă sau locuință care împânzeau marile bulevarde ale orașului au fost cazați în moteluri aflate la 50 de km mai departe sau în pensiuni temporare. „Din păcate, după ce trec Jocurile acestea, se vor întoarce și vor asedia din nou acest oraș care nu mai pare de mult al francezilor, ci al tribalilor veniți din cele mai needucate și sărace țări în căutarea fericirii și splendorii pariziene”, mi-a spus un diplomat cu care am ieșit într-o seară la masă.

Așteptând să intru la actuala Expoziție Brâncuși, găzduită la Centrul „Georges Pompidou”, am retrăit momentul de la 18 ani când, în prima mea călătorie la Paris, eram gata să dau puținii bani pentru a vizita Atelierul sculptorului, neștiind, până am ajuns la intrare, că accesul era gratuit.

Pentru un român, o astfel de expoziție va fi înainte de toate o emoție, o formă de orgoliu smerit că vine din aceeași țară cu cel care a devenit valoare universală, și abia după o critică artistică.

Puteți vedea aici și aici imagini din expoziție care a avut un succes enorm și care a determinat conducerea Centrului Pompidou, care va intra în renovare pentru 5 ani, să includă în circuitul muzeal și Atelierul Brâncuși.

Am trecut și pe la Musée de la Vie Romantique, mai mult pentru a vedea caii lui Géricault, decât bijuteriile care i-au aparținut scriitoarei George Sand.

I-am lăsat în urmă, dar m-am surprins, câteva zile mai târziu, reîntorcându-mă la fotografiile acestor animale care au împărțit cu omul victoriile și înfrângerile, gata să meargă cu el nu doar la vănătoare, ci și la moarte.

Caii lui Géricault l-ar fi putut inspira și pe Michelangelo, credea Gautier, iar Charles Blanc amintea că-n timp ce alți pictori au redat un anumit tip de cal-de la cei fini ai lui Carle Vernet, la cel arab pur sânge al lui Gros sau cel spaniol al lui Van Dyck- Géricault este „poate singurul care pictează cu adevărat Calul”, într-o formă care a redat și umanitatea ce suferea din cauza războaielor, dar și a eroismul ei.

În „Săptămâna patimilor”, în care personajul central este însuși Théodore Géricault, Luis Aragon arată că „pentru el, adevărul stă în mișcarea calului, în cursele nebune în care se desfășoară și se epuizează, în calul pe care îl vedem în grajdurile sumbre, mai clar decât umbra care îl înconjoară, pe măsură ce se mișcă, bătând din copită și lovind scândura.” „Pentru Théodore niciodată un tablou nu este suficient de închis, viața este ca o crimă surprinsă, a cărei imagine visează s-o redea.”

Dacă fiecare artist exprimă forma lui de adevăr, fără îndoială că pentru Géricault aceasta este calul…mai puțin cel mitologic sau de companie, și mai mult cel politic, simbolizând epoca plină de lupte în care a trăit.

Calul rămâne animalul cel mai eroic din istoria omului, dar măiestria lui Géricault cred că stă mai ales în surprinderea suferinței și a ultimelor clipe de viață la caii răniți sau muribunzi. Cel puțin eu în fața acestora am rămas mai mult timp, agonizând lăuntric cu ei.

Avenue Montaigne, 30

Cândva, lumea modei stătea sub semnul eleganței și al bunului gust, iar creatorii se remarcau prin rafinament și sublinierea grației unei femei. Astăzi, competiția se dă între grotesc, volume supradimensionate și șocant, care transformă femeia într-o creatură urâtă și de cele mai multe ori dezgolită penibil.

Creatorii de modă, care ofereau „unul dintre ultimele refugii ale miraculosului”, fiind un fel de „maeștrii ai viselor” cum spunea Christian Dior, au rămas în epoca lui. Acum operăm cu comercialul, nu cu opera de artă vestimentară care te îndrepta spre visare.

Am vizitat Galeria Dior, un muzeu dedicat creatorului, și la final cred că chiar am detronat-o pe Coco Chanel în topul preferințelor mele. Viața și cariera domnului Dior sunt redate chiar în spațiul în care a făcut legendă, în care a creat și a primit celebritățile vremii precum Wally Simpson, iar narațiunea scenografică a expoziției, care debutează de la etajul doi și coboară pe o scară largă, în spirală, străjuită de vitrine imense în care sunt miniaturizate toate produsele Casei produse de-a lungul celor 70 de ani, este absolut minunată.

La Galerie Dior surprinde spiritul Haute Couture parizian în timp ce perpetuează memoria acestei adrese istorice, prezentând look-uri, schițe originale și documente de arhivă, precum și accesorii și piese excepționale, dintre care multe sunt expuse pentru prima dată. Una dintre camere este chiar biroul creatorului, pe care acum stau câteva facsimile după schițele originale.

De la spiritul secolului al XVIII-lea la excelența savoir-faire, de la atracția Dior către frumusețea grădinilor fermecate, fiecare secțiune celebrează cu atenție una dintre numeroasele fațete ale moștenirii unice a acestui creator, păstrată și îmbogățită continuu de când Casa a fost fondată.

Am călătorit, practic, în spațiul care distilează esența stilului Dior prin aproape două mii de creații datând din 1947 până în prezent.

Chiar înainte de a-și schița primele modele, Christian Dior avea o pasiune necondiționată pentru artă în toate formele ei. Fascinat de mișcările de avangardă ale vremii, a părăsit Institutul de Studii Politice din Paris (Sciences Po) pentru a deschide o galerie la vârsta de 23 de ani. Apoi a lucrat ca ilustrator, a învățat arta de a crea prototipuri de la Robert Piguet în 1938 și și-a rafinat stilul la casa lui Lucien Lelong. De la înființarea Casei, în 1946, siluetele sale au celebrat sentimentul bucuriei de a trăi după vremurile întunecate ale războiului – în special, iconicul New Look. În doar zece ani, din 1947 până în 1957, Dior a revoluționat codurile eleganței și ale feminității.

La Galerie Dior reflectă singularitatea acestei Case, care, mai mult decât oricare alta, se demonstrează conștientă de bogăția trecutului său. Fiecare dintre directorii săi de creație care i-au urmat lui Christian Dior s-au inspirat continuu din ea, exprimând în același timp spiritul vremurilor proprii și dezvăluind o nouă viziune asupra visului Dior.

Când casa Christian Dior s-a deschis pentru prima dată, sub acoperișul numărului 30 de pe strada Montaigne, avea doar trei ateliere, un studio minuscul, un salon în care avea loc prezentarea rochiilor, o cabină pentru manechine, un birou și șase camere de probă, a povestit Dior în memoriile sale.

Pentru couturier, a fost dragoste la prima vedere față de acest loc despre care avea să spună „Trebuia să fie în Avenue Montaigne 30 și nicăieri în altă parte!”

„Trebuia să fie nr. 30, avenue Montaigne. Mă voi stabili aici și nicăieri altundeva!” Christian Dior

Christian Dior cedează farmecului acestui hotel privat, construit în 1865 de contele Walewski, fiul ilegitim al lui Napoleon I. Un cadru sobru, dar rafinat, ales pentru locația sa, proporțiile modeste și fațada neoclasică. A preluat locul la 15 decembrie 1946, cu doar câteva săptămâni înainte de prezentarea primei sale colecții, cu revoluția New Look în întreaga lume. De atunci, această adresă a devenit simbolul eleganței pariziene.

Tiparele făcute după desenele creatorilor Casei. „Schițele sunt siluete în mișcare, o încercare de a exprima, printr-un desen, cum va arăta haina odată ce este purtată. Pentru ca o rochie să fie un succes, trebuie să aveți o idee despre cum va arăta în mișcarea vieții.”, spunea Dior.

Datorită succesului, Casa se extinde rapid și în 1954 se adaugă alte cinci clădiri învecinate, sunt angajați peste o mie de oameni și are deja 28 de ateliere. Un an mai târziu Dior deschide cel mai mare boutique din Paris pe colțul dintre străzile Montaigne și François I.

„Granville (n.m. orașul natal) a intrat din nou în scenă cu cel mai vechi prieten al meu, Serge Heftler-Louiche. Chiar înainte de a se deschide casa, mi-a sugerat să creez compania de parfumuri Christian Dior.”, va povesti creatorul.

Ediție limitată a parfumului Diorama, în cristal clar de Baccarat, prezentat în cutia sa budoar. 1950

Christian Dior este nu doar director de creație, ci și de manager. Până în 1952, Christian Dior a avut acest birou modest cu vedere la curtea interioară, astăzi restaurat cu mobilierul original, cât mai aproape de ceea ce era în primii ani ai Casei.

Pe parcursul călătoriei dintr-un spațiu în altul, de la un etaj la altul, sunt expuse creațiile lui Christian Dior și ale urmașilor săi: Yves Saint Laurent, Marc Bohan, Gianfranco Farre, John Golliano, Raf Simons și Maria Grazia Chiuri.

De mai bine de 70 de ani, colecțiile casei Dior au prins viață între aceste ziduri, începând cu iconicul New Look, un eveniment revoluționar în istoria modei.

Această siluetă, numită New Look de Carmel Snow, redactor-șef al revistei americane Harper’s Bazaar, după prima prezentare a lui Dior, din 12 februarie 1947, întruchipează atitudinea unei femei radiante, încrezătoare și conștientă de puterile ei de seducție, în acea perioadă postbelică de reconstrucție.

„Nu încerc să inovez. Fac doar ceea ce simt. Dar poate, sincer, este cel mai rar și mai revoluționar fapt care există.”, spunea creatorul.

Când a fondat casa de modă, Christian Dior a creat și o adevărată „școală a stilului și a gustului”. Directorii de creație succesivi au fost întotdeauna capabili să reinventeze această moștenire excepțională pentru a perpetua magia Dior și excelența savoir-faire-ului său. Diversitatea acestor interpretări contribuie, de asemenea, la bogăția Casei și la legenda ei. Nemaivorbind de succesul comercial.

 „Croitorii întruchipează unul dintre ultimele refugii ale minunatului. Ei sunt într-un fel maeștri în visare.”

Christian Dior a fost nominalizat la premiul pentru cele mai bune costume pentru filmele „Ultima stație” a lui Vittorio de Sica, pentru Arabesque regizat de Stanley Donen și pentru Brațul de fier. A primit cea mai înaltă decorație a Franței, Legiunea de Onoare.

Creatorul cumpără o casă lângă Grasse, zonă celebră pentru florile care stau la baza celor mai cunoscute parfumuri din lume, unde spera să-și petreacă restul vieții. Nu avea să se bucure decât pentru câțiva ani. La intrarea în această casă așezase o carte în care prietenii care îl vizitau își puteau lăsa gândurile sau semnătura. Unul dintre ei a fost Marc Chagall.

Christian Dior moare subit, în timpul unei vacanțe în Italia, din cauza unui atac de cord, în timpul unui joc de cărți. Era 24 octombrie 1957. Avea doar 52 de ani.

Înmormântarea lui Christian Dior

YVES SAINT LAURENT (1936-2008)

În 1955, la doar 19 ani, Yves Saint Laurent a fost numit asistent al lui Christian Dior. După trecerea bruscă în neființă a creatorului fondator a devenit directorul de creație al casei. Prima sa colecție emblematică, Trapeze, a eliberat corpul și a insuflat un spirit de emancipare, încapsulând tinerețea anilor 1960. Design-urile sale au fost îndrăznețe, inspirate, printre altele, de Beatniks pentru colecția Haute Couture Toamnă-Iarnă 1960. O viziune de avangardă asupra lumii modei.

MARC BOHAN (1926 – 2023)

Designer pentru Jean Patou, apoi designer asistent al lui Robert Piguet, Marc Bohan s-a alăturat casei Dior în 1958 ca director artistic al filialei londoneze. În 1960 a devenit Director Creativ al casei de couture pariziene, pentru care a creat Slim Look, reflectând ideile contemporane de feminitate. Fascinat de lumea artei și în special de expresionismul abstract al lui Jackson Pollock, Marc Bohan a conceput siluete moderne, croite cu o simplitate elegantă, pentru Dior de aproape 30 de ani – un stil unic îmbrățișat de multe vedete de la Hollywood.

GIANFRANCO FERRE (1944-2007)

Gianfranco Ferre a devenit director de creație al colecțiilor pentru femei la Dior în 1989. Condus de o viziune postmodernă a modei, designerul italian a sărbătorit codurile Dior și a dat o nouă viață Haute Couture-ului prin eleganța arhitecturală a costumelor sale și prin opulența rochiilor de seară. Iubitor de artă, pasionat precum Christian Dior, s-a inspirat din paleta lui Paul Cezanne pentru colecția sa Haute Couture Toamnă-Iarnă 1995-1996, care coincide cu retrospectiva pictorului la Grand Palais.

JOHN GALLIANO (Născut în 1960)

Designer britanic cu spirit rock ‘n’ roll, cunoscut pentru simțul său de extravaganță, John Galliono a reinventat tradiția Dior Houle Couture în 1996, contopind-o cu imaginația sa de vis. Viziunea sa hibridă a combinat surse eclectice de inspirație, evidențiind bogățiile culturale și artistice ale lumii prin abilitățile virtuoase ale Atelierelor Dior. Îmbunătățit de o scenografie spectaculoasă, fiecare dintre spectacolele sale a fost conceput ca o călătorie în extraordinar.

RAF SIMONS (Născut în 1968)

În 2012, Raf Simons a devenit Director Creativ al colecțiilor Dior pentru femei. Designerul belgian, care deține o diplomă în design industrial, combină codurile atemporale ale Dior cu semnătura sa rafinată și minimalistă. Prin colecțiile sale, el a reinterpretat femeia în formă de floare a lui Christian Dior cu curbele ei grațioase, transformând-o într-o siluetă arhitecturală sau reluând cu măiestrie ideea de New Look ca și costum de pantaloni, reflectând spiritul său hotărât contemporan.

Rochie în tul plisat de atelierele Plisses din Franța și dantelă, creație specială concepută pentru seria „Maria Antoaneta”, lansată în toamna anului 2022. Casa Dior a conceput două ținute pentru rolul reginei, care se inspiră din siluetele de secol XVIII.

MARIA GRAZIA CHIURI (Născută în 1964)

De la sosirea ei la Dior, în 2016, Maria Grazia Chiuri a promovat ideea de împuternicire universală a femeilor și a unei legături esențiale și statornice. Mesajele colecțiilor ei, concepute ca manifeste, celebrează valorile purtate de revoluțiile feministe, transcendând injoncțiunile și stereotipurile. O viziune îndrăzneață, care, de-a lungul anotimpurilor și a numeroaselor dialoguri creative, reinventează modelele consacrate și codurile atemporale ale Dior. Prin numeroasele sale colaborări cu artiști și meșteri din întreaga lume, Maria Grazia Chiuri țese constant legături prețioase între știință și culturi, făcând din fiecare spectacol Dior o operă de artă colectivă și implicată social.

KIM JONES (Născut în 1979)

Kim Jones, care a fost numit în martie 2018 Director Creativ al liniilor pentru bărbați Dior, reinterpretează moștenirea Dior, sezon de sezon, prin prisma unei îndrăzneți unice și pe un look ultra-contemporan. Inspirate din arhivele Casei, siluetele sale combină și reinventează cu brio codurile feminității și masculinității, ale croiului și îmbrăcămintei sport, oferind garderobei bărbaților o energie unică. La fel ca Christian Dior, cultivă pasiunea pentru artă și diferitele forme de creație și inițiază, prin colecțiile sale, noi dialoguri cu artiști și autori din întreaga lume.

La întoarcerea dintr-o călătorie la New York, istoricul Pierre Gaxotte le-a spus colegilor săi din Academia Franceză: „Știți că cei mai famoși francezi în America sunt Generalul de Gaulle și Christian Dior?

Un detaliu sublim mi s-a părut acela că în tot spațiul Galeriei, încă din liftul cu care urci și în toate sălile, se aud creațiile muzicale ale clasicilor care îi plăceau lui Christian Dior: Francesco Geminiani, Frederic Chopin, Johannes Brahms, Igor Stravinsky, Ludwig van Beethoven.

„Este un joc care pare să varieze la infinit, deși pe un registru foarte limitat: corpul femeii, care este singura notă pe care couturierul este capabil să compună o mie de variații, ca un muzician care are doar cele șapte note, pe scara de care dispune.” Christian Dior

„Creația este o serie de o mie și una de lucruri, o mie și una de meserii, adunate în jurul couturierului. Avem manufacturi de țesături, mătase din Lyon, țesături de lână din nordul Franței, dantelă, mici meșteri, bijuterii, genți, mănuși, bibelouri, broderii. Avem și modă, lucrători cu pene și așa mai departe. Fiecare contribuie la munca de ansamblu care este întruchipează moda Parisului.”

Christian Dior a găsit această stea la 18 aprilie 1946, pe Strada Faubourg Saint-Honore din Paris. A privit-o ca pe un semn că trebuie să accepte propunerea lui Marcel Boussac de a deschide o casă de modă cu propriul său nume. Această stea a devenit o amuletă norocoasă și nu a mai părăsit biroul creatorului.

Dior, acest geniu luminos specific timpului său, al cărui nume magic este format din Dumnezeu (Dieu) și aur (or).

Pentru mai multe detalii, va invitam sa vizitati stirea originala.
📈 ROBOTFX MetaTrader Expert Advisors and Indicators to maximize profits and minimize the risks

Ultimele stiri qmagazine

Cerul, limită sau început? Simona Măierean, prima femeie din NATO care a pilotat un supersonic. Diana Apostol, pilot de avioane de transport strategic

„Războiul nu are chip de femeie” scria Svetlana Alexievici, dar femeile pot stabili excepționalisme militare. Mărturie stau paginile care urmează și care arată că femeile din Armata Română pot conduce avioane supersonice sau de transport strategic, pot comanda fregate sau unități de infante...

Adevărata problemă a democraților. Nu dacă Biden e schimbat. Ci cum?

Retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială e o chestiune de zile, ultimele informații de peste ocean vehiculînd chiar acest week-end. Deteriorarea severă a capacităților mentale ale bătrînului președinte nu mai lasă loc de întors. Se discută pe larg cine îi va lua locul, dar adevărata mare ...

Sociopol: În turul doi, au mari șanse să intre Marcel Ciolacu și George Simion

Sociologul Mirel Palada face public rezultatul celui mai recent sondaj Sociopol, care răstoarnă previziunile de până acum în privința cursei prezidențiale de la noi. Sondajul a fost realizat în perioada 17-19 iulie, prin metoda CATI, pe un eșantion reprezentativ la nivelul populației adulte. Marj...

Sistemul Microsoft bulversează planeta

O pană informatică la sistemul Microsoft la nivel global provoacă probleme la numeroase companii, între care unele din sectoarele aerian, financiar, al mijloacelor de comunicare în masă, precum şi în alte industrii, informează Agerpres. Zborurile principalelor companii aeriene americane au fost s...

Poliția Capitalei: Criminalitatea, în scădere

Deși pe toate televiziunile apar știri despre tâlhării, crime, infracțiuni grave care oripilează, indignează, revoltă, Poliția Capitalei anunță că, în prima jumătate a anului, criminalitatea este în scădere comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Un aspect de menţionat este faptul că se...

Ultimele gadgeturi electronice si telefoane mobile

Aici gasesti ultimele descoperiri tehnologice si cele mai noi gadgeturi smart, precum si cele mai performante telefoane mobile, tablete, laptopuri..