Înalta Curte de Casație și Justiție a respins vineri definitiv acțiunea în justiție deschisă de Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale.
Georgescu primise o decizie nefavorabilă și la Curtea de Apel București, pe 31 decembrie 2024, după care el a făcut recurs, respins vineri de Curtea supremă.
„Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Georgescu Călin împotriva sentinței nr.139 din 31 decembrie 2024 și a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București – Contestații Electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept împotriva sentinței nr. 139 din 31 decembrie 2024, a încheierilor de ședință din 19 decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30 decembrie 2024 și a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București – Contestații electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenție accesorie în interesul recurentului-reclamant Georgescu Călin, formulată de Coaliția pentru Drepturi, Libertăți și Protecție, Nuț Gabriela Ștefania, Mocanu-Gollent Erich-Eduard, Ursu Constantin, Hera Natalica, Petringineru-Motu Runa. Definitivă“’”, este un extras din decizia Instanței supreme.
Completul care a luat această hotărâre a fost format din judecătorii Gabriela Elena Bogasiu (președinte), Liliana Vișan și Carmen Maria Ilie.
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații), dar și pe Klaus Iohannis și pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în baza deciziei Curții Constituționale.
În timpul procesului, Călin Georgescu a susținut că autoritățile nu au avut nicio probă pentru a anula alegerile și a solicitat reluarea turului doi, în care el se calificase împreună cu Elena Lasconi.
Atât la Curtea de Apel București, cât și la Instanța supremă, Călin Georgescu a venit însoțit de un puternic dispozitiv de securitate, format din bodyguarzi cu un trecut controversat, fiind întâmpinat de sute de susținători.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condițiile în care SRI și MAI au indicat faptul că finanțarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peșchir și s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral și că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral“. Aceste acțiuni se manifestă prin propagandă și dezinformare, sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulțumirilor/ provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.