Jimmy Carter, cel de-al 39-lea președinte al Statelor Unite, din 1977 până în 1981, cunoscut pentru eforturile sale de promovare a păcii, a încetat din viață duminică, în casa sa din Plains, Georgia, la venerabila vârstă de 100 de ani.
Carter, a aspirat să transforme guvernul american într-un mecanism „competent și plin de compasiune”, capabil să răspundă nevoilor cetățenilor. Deși realizările sale au fost semnificative, epoca marcată de creșterea prețurilor la energie, inflație și tensiuni geopolitice i-a îngreunat eforturile de a atinge așteptările înalte pe care le-a setat.
După absolvirea Academiei Navale din Annapolis în 1946, s-a căsătorit cu Rosalynn Smith, formând un cuplu durabil și având împreună patru copii: trei fii și o fiică. Foto Carter Centre
Născut la 1 octombrie 1924, în Plains, Georgia și crescut într-o familie modestă, Carter a fost influențat de agricultura cu arahide, discuțiile despre politică și credința sa baptistă.
După șapte ani de serviciu în Marina SUA, Carter s-a întors la Plains pentru a continua afacerile agricole ale familiei. În 1962, a intrat în politica de stat, iar în 1970 a fost ales guvernator al Georgiei. În această funcție, s-a remarcat prin promovarea ecologiei, eficienței administrative și desființarea barierelor rasiale, devenind un exponent al progresului în sudul american.
În decembrie 1974, Carter și-a anunțat candidatura la președinție, lansând o campanie intensă care l-a propulsat la Convenția Democrată, unde a fost nominalizat din primul tur. Foto Carter Centre
Realizări interne și leadership internațional
În timpul mandatului său, Carter a luptat cu provocările economice majore ale inflației și șomajului. Până la finalul administrației, putea să revendice crearea a opt milioane de locuri de muncă și reducerea deficitului bugetar. Totuși, inflația și ratele dobânzilor au atins niveluri aproape record, iar măsurile de combatere a acestora au generat o recesiune temporară.
Printre realizările sale interne se numără stabilirea unei politici energetice naționale pentru reducerea dependenței de petrolul extern, dereglementarea industriilor transporturilor rutiere și aeriene, extinderea sistemului de parcuri naționale – protejând 103 milioane de acri din Alaska – și reforma funcției publice.
A creat Departamentul Educației, a consolidat sistemul de securitate socială și a adus diversitate în administrație, numind un număr record de femei, afro-americani și hispanici în funcții publice
Carter și-a dezvoltat un stil distinct în politica externă, punând accent pe drepturile omului, ceea ce a atras critici din partea Uniunii Sovietice și altor națiuni.
Acordurile de la Camp David din 1978, care au mediat o pace istorică între Egipt și Israel, reprezintă unul dintre cele mai mari succese diplomatice ale sale. De asemenea, acesta a obținut ratificarea tratatelor pentru Canalul Panama, a stabilit relații diplomatice cu Republica Populară Chineză și a negociat tratatul SALT II cu Uniunea Sovietică, deși acesta nu a fost ratificat din cauza invaziei sovietice în Afganistan.
Ultimele luni ale administrației sale au fost dominate de criza ostaticilor din Iran, în care 52 de diplomați americani au fost ținuți captivi timp de 444 de zile. Criza, combinată cu inflația persistentă, a contribuit la pierderea realegerii în 1980.
În ultimele ore ale președinției, Carter a finalizat negocieri dificile care au dus la eliberarea ostaticilor în ziua plecării sale din funcție.
Deși președinția sa a fost afectată de obstacole economice și geopolitice, moștenirea lui Carter rămâne emblematică pentru idealismul său și eforturile sale de a îmbunătăți viața americanilor. Politicile sale interne și angajamentul pentru pace internațională au lăsat o amprentă durabilă asupra istoriei Statelor Unite.
Post-președinție
După plecarea de la Casa Albă, Jimmy Carter și-a redefinit rolul, devenind un exemplu de activism post-prezidențial. Înființarea Centrului Carter a marcat începutul unei noi ere pentru fostul președinte, dedicată combaterii bolilor, promovării democrației și ajutorării celor mai vulnerabili. Activitățile sale umanitare i-au adus Premiul Nobel pentru Pace în 2002, recunoaștere a impactului său global.
Carter a continuat să muncească fizic până târziu în viață, construind case pentru cei săraci și păstrându-și angajamentul față de valorile creștine și de modestia personală.
Viața lui Carter a fost marcată de rezistență – atât fizică, cât și morală. A înfruntat numeroase provocări de sănătate, inclusiv un melanom care s-a răspândit la creier și ficat, dar a continuat să inspire prin determinarea sa.
Până în ultimele sale zile, Carter a rămas o voce puternică în apărarea democrației și a justiției. A denunțat atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 și a avertizat împotriva amenințărilor la adresa instituțiilor democratice.
Moartea lui Jimmy Carter închide un capitol remarcabil din istoria americană, dar moștenirea sa rămâne vie prin eforturile umanitare și prin exemplul său de leadership moral.
Funeraliile sale de stat, ordonate de președintele Biden, vor fi o ocazie de reflecție și recunoștință, reunind lideri și cetățeni din întreaga lume pentru a-l omagia pe omul care a pus pacea și dreptatea în centrul vieții sale.