Anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale este considerat de români evenimentul absolut al anului 2024. Peste șase din zece români consideră că decizia CCR de anulare a turului întâi a alegerilor prezidențiale a fost o decizie proastă, iar peste o treime cred că decizia a fost bună. Aproape un sfert dintre români au resimțit „ușurare” în urma deciziei CCR de anulare a turului întâi al alegerilor prezidențiale. 17% au resimțit „furie”, 16% „revoltă”,15% „regret” și 15% „teamă”. În ipoteza în care nu ar fi fost anulat, Călin Georgescu ar fi câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Acestea sunt o parte dintre concluziile studiului de bilanț al anului care se încheie, realizat, anual, de IRES, și care arată modul în care românii se auto-evaluează și își reprezintă relația pe care o au cu statul și cu societatea, în ansamblul ei.
2024 între îngrijorări, bucurii și tristeți
Puțin mai mult de jumătate (57%) dintre români sunt mulțumiți de felul în care trăiesc. Aproape un sfert sunt destul de nemulțumiți, în timp ce aproape unul din cinci români sunt foarte nemulțumiți. Ponderea celor nemulțumiți este în creștere cu patru puncte procentuale față de anul 2023.
Mulțumirea față de nivelul de trai este mai ridicată în rândul tinerilor, vârstnicilor sau printre cei care locuiesc în mediul urban. Respondenții care sunt de părere că țara merge într-o direcție bună, persoanele cu studii superioare, votanții PSD, PNL și USR, dar și cei care ar fi votat-o pe Elena Lasconi în turul al doilea alegerilor prezidențiale sunt mai mulțumiți decât media de felul în care trăiesc.
Peste un sfert dintre români spun că, în anul 2024, nu au avut nici măcar un motiv de mare bucurie.
Un procent similar (26%) declară că au avut un singur astfel de motiv, în timp ce aproape jumătate dintre participanții la sondaj spun că au avut mai multe motive de bucurie, în acest an. Respondenții cu vârste peste 50 de ani, intervievații care locuiesc în sudul țării, dar și votanții AUR sunt cei în rândurile cărora se regăsesc în proporții mai crescute persoane care nu au avut niciun motiv de mare bucurie în 2024.
Cu cel puțin o situație generatoare de mare tristețe s-au confruntat, în 2024, 29% dintre cei chestionați, iar un procent similar (28%) spun chiar că au avut parte de mai multe situații triste. De cealaltă parte, patru din zece români nu s-au confruntat, în anul care este pe final, cu situații care să le fi produse mari tristeți.
Cu situații care le-au produs tristețe s-au confruntat în proporții mai crescute femeile, persoanele cu educație scăzută, votanții AUR și cei ai POT.
Războiul în zona României (24%), criza politică (23%) și creșterea prețurilor (20%) au fost principalele îngrijorări ale românilor în anul 2024. Criza politică este factorul de îngrijorare care a cunoscut o dinamică majoră față de anul anterior; dacă în urmă cu un an doar 6% dintre români se declarau îngrijorați cu privire la criza politică din țară, în acest an, procentul celor îngrijorați de acest aspect a crescut de aproape patru ori. Și boala este o îngrijorare în creștere pentru mai mulți români decât în 2023 (14% față de 10%).
Pe de altă parte, creșterea prețurilor – factor de îngrijorare pentru aproape o treime dintre respondenți în 2023 – este îngrijorător acum pentru unul din cinci români.
Pentru trei din zece români anul 2024 a fost, din punct de vedere financiar, mai bun decât 2023, iar tot pentru atâția a fost mai rău decât precedentul. Aproape 4 din 10 respondenți spun că acest an a fost la fel ca și 2023, din perspectiva situației financiare. 2024 a fost mai rău sub aspectul banilor în special pentru persoanele cu vârste între 36 și 65 de ani, pentru cei cu educație scăzută sau care locuiesc la sate ori în sudul țării, dar și pentru intervievați care au o percepție negativă asupra direcției în care merge țara, pentru cei care votează cu AUR, POT, dar și pentru respondenții care declară că ar fi votat cu Călin Georgescu în turul doi al alegerilor prezidențiale, dacă acesta ar fi avut loc.
În ceea ce privește starea de sănătate, pentru mai bine de un sfert (28%) dintre respondenți 2024 a fost mai rău decât 2023.
Au o percepție mai proastă asupra propriei stări de sănătate cu precădere femeile, respondenții cu vârste între 51 și 65 de ani, cei cu educație scăzută, care locuiesc în Moldova, care sunt de părere că România merge într-o direcție greșită, dar și votanții AUR. Pentru jumătate (54%) dintre intervievați, din punctul de vedere al stării de sănătate, 2024 a fost la fel, iar pentru doar 18% a fost mai bun.
Situația la locul de muncă, pentru intervievații care sunt activi, a fost, în 2024, mai bună pentru aproximativ un sfert (27%), mai rea pentru un alt sfert (25%) și la fel ca și în anul anterior pentru 48%.
Politicienii – din nou repetenți la încredere
Încrederea în profesii rămâne pozitivă (foarte multă încredere și multă încredere) și în acest an pentru: pompieri (92%), specialiști în IT (71%), ingineri (69%), asistenții medicali (67%), medici (63%), ofițeri de armată (56%), preoți (55%), funcționari bancari (55%), economiști (54%) și profesori (54%).
Românii îi plasează în topul încrederii pe ultimele poziții pe avocați (45%), pe polițiști (43%), pe judecători (38%) și pe jurnaliști (31%).
Pe ultimul loc în topul încrederii se află, și în acest an, politicienii, doar unul din zece români are multă și foarte multă încredere în aceștia.
Cei mai lipsiți de încredere în politicieni sunt personale cu vârste între 36 și 50 de ani, cu studii superioare, votanți ai AUR și ai USR, dar și cei ai lui Călin Georgescu.
Ierarhia încrederii nu a înregistrat o dinamică semnificativă față de anul 2023; inginerii și funcționari bancari au urcat două locuri, iar ofițerii de armată, economiștii și polițiștii au coborât, fiecare, câte două locuri. Însă din perspectivă procentuală, există profesii care pierd în jur de 10% din încrederea favorabilă; este cazul: jurnaliștilor (cu o scădere de 12 puncte procentuale), ofițerilor de armată (-10%) sau al judecătorilor (-9%). Pe de altă parte, specialiștii în IT se bucură de o creștere a încrederii cu 9 puncte procentuale, inginerii cu 5 puncte procentuale, iar funcționarii bancari cu 4 puncte procentuale.
Lipsa de încredere a oamenilor în politicieni este ilustrată și de modul în care aceștia au perceput anul care tocmai se încheie pentru România.
Șase din zece români cred că 2024 a fost un an mai rău decât 2023 pentru România din perspectiva politicii și a guvernării țării. Doar unul din zece participanți la studiu crede că acest an a fost mai bun decât anteriorul, în timp ce un sfert dintre respondenți cred că a fost la fel.
Din punct de vedere economic, 2024 a fost mai rău decât 2023 pentru România, spun peste jumătate dintre respondenți, un sfert cred că a fost la fel cu 2023, iar 17% sunt de părere că a fost un an mai bun decât anteriorul.
Politica externă este aspectul evaluat pozitiv sau neutru într-o măsură mai mare, comparativ cu precedentele dimensiuni. 35% dintre intervievați cred că 2024 a fost la fel ca și 2023, 18% cred că a fost mai bun și doar 35% sunt de părere că anul acesta a fost mai rău pentru România decât anteriorul.
În privința tuturor celor trei dimensiuni investigate, percepțiile pozitive cu privire la anul 2024 pentru România se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul respondenților tineri, dar și în rândul vârstnicilor, celor care cred că România merge într-o direcție bună, printre votanții USR și cei ai PSD.
Anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale – evenimentul absolut al anului 2024
Decizia Curții Constituționale a României de a anula turul întâi al alegerilor prezidentiale este considerat de cei mai mulți dintre respondenți (28%) drept evenimentul anului în România. Intrarea completă a României în Schengen de la 1 ianuarie 2025 și clasarea lui Călin Georgescu pe locul întâi în turul întâi al alegerilor prezidențiale sunt, la egalitate, indicate de câte 18% dintre participanții la sondaj. Creșterea pensiilor reprezintă evenimentul anului pentru 14% dintre respondenți, în timp ce reușitele sportive din acest an (medaliile obținute de sportivi români la Jocurile Olimpice de la Paris, parcursul Naționalei de Fotbal la UEFA EURO 2024, medaliile obținute de David Popovici la Paris) se clasează pe locurile 5, 6 și 7. 2% dintre respondenți spun că intrarea în Parlament a Partidului Oamenilor Tineri poate fi considerat evenimentul anului în România.
Întrebați care este evenimentul pe care îl consideră că ar fi afectat preponderent negativ România, în 2024, mai mult de patru din zece români indică tot anularea turul întâi al alegerilor prezidențiale. Unul din cinci români crede că acest eveniment este creșterea prețurilor, iar pentru 18% este clasarea lui Călin Georgescu pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale. 7% dintre participanții la studiu cred că guvernarea PSD-PNL este evenimentul care a marcat negativ România în 2024, pentru 5% acest eveniment este reprezentat de amânarea repetată a intrării României în Schengen, iar pentru câte 2% intrarea în Parlament a Partidului Oamenilor Tineri sau alegerea lui Donald Trump.
Decizia Curții Constituționale a României de a anula turul întâi al alegerilor prezidentiale este considerată bună de puțin peste o treime (35%) dintre participanții la sondaj, în timp ce peste șase din zece români consideră că a fost o decizie proastă.
Vârstnicii, respondenții cu studii superioare, cei care locuiesc în mediul urban sau în Moldova, persoanele care au o perspectivă optimistă asupra direcției în care merge România, dar și votanții PSD, PNL, USR sau cei care ar fi votat cu Elena Lasconi în turul al doilea al prezidențialelor sunt în proporții mai ridicate favorabili deciziei CCR.
În schimb, respondenții cu vârste de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație scăzută sau cel mult medie, votanții AUR și cei ai POT, dar și intervievați care l-ar fi votat pe Călin Georgescu în turul doi consideră proastă decizia CCR, în proporții mai ridicate decât media.
Atunci când sunt întrebați despre sentimentul pe care l-au resimțit în urma deciziei CCR de anulare a turului întâi al alegerilor, aproape un sfert dintre respondenți au menționat „ușurare”, în timp ce 17% au indicat „furie”, 16% „revoltă”,15% „regret”, iar 15% „teamă”. 5% spun că au simțit „fericire”, 3% „dezamăgire”, 1% „indiferență” și 1% „nesiguranță/îngrijorare”.
Întrebați care ar fi fost opțiunea lor de vot pentru turul al doilea alegerilor prezidențiale, în cazul în care turul întâi nu ar fiost anulat de CCR, 7% dintre cei chestionați spun că nu s-ar fi prezentat la urne, 5% declară că ar fi anulat votul sau ar fi votat în alb, iar unul din 10 respondenți nu știu ce ar fi făcut sau nu răspund. Alți 29% ar fi votat cu Elena Laconi, candidatul USR, în timp ce 48% i-ar fi dat votul candidatului independent Călin Georgescu.
Votanții Elenei Lasconi sunt preponderent persoane cu studii superioare, care locuiesc în orașe, în Moldova, care au o percepție pozitivă cu privire la direcția României, și care,la alegerile parlamentare, votează cu USR, PNL și PSD.
Lui Călin Georgescu i-ar fi acordat votul, în proporții mai ridicate decât media, tinerii și cei cu vârste de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație scăzută, cei care locuiesc în mediul rural, respondenții care au o percepție negativă cu privire la direcția actuală a României, dar și cei care votează AUR și POT.
Sub o cincime dintre români cred că alegerile care au avut anul acesta în România (locale, europarlamentare, parlamentare) vor îmbunătăți viața lor (17%) sau pe cea a românilor în general (18%). Opt din zece români sunt, însă, pesimiști în această privință.
Sunt mai optimiști tinerii, votanții AUR și ai PSD, dar și cei care l-ar fi votat în turul al doilea pe Călin Georgescu.
Pe pesimiști îi regăsim în proporții mai ridicate în rândul vârstnicilor, printre respondenții cu studii superioare, cei care locuiesc în Moldova, dar și în rândul votanților USR.