Când se vorbește despre cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu, afirmă președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, subliniind că numele de „cultură națională” nu jignește pe nimeni, „nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu”.
„Trăim într-o lume relativ prosperă, care, deși este atinsă de boli caracterizate ca incurabile, ne dă răgazul necesar să ne gândim din când în când și la cultură, adică la universul care ne înconjoară și care, în același timp, se află și înăuntrul nostru.
Cultura națională cuprinde ansamblul manifestărilor spirituale ale unui popor, ilustrate prin creații și realizate adesea în cadrul unor instituții. De aceea, includem în cultură, de exemplu, deopotrivă poezia (creație) și școala (instituție).
Azi, se cuprind tot mai mult în cultură și științele exacte, fiindcă sunt tot produse ale spiritului omenesc. Eminescu, spre a fi capabil de creația superioară la care a ajuns, a învățat și multă matematică și fizică. Creațiile spiritului omenesc ne arată că la început a fost Cuvântul și că din acesta s-au întrupat apoi toate, cele văzute și cele nevăzute, cele palpabile și cele inefabile. Cultura se cheamă națională la popoarele care au atins stadiul de națiuni moderne, iar acest nume nu jignește pe nimeni, nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu”, a declarat Ioan-Aurel Pop, pentru AGERPRES, cu prilejul Zilei Culturii Naționale aniversată în România la 15 ianuarie.
Ioan Aurel Pop este istoric și președinte al Academiei Române Foto Mircea Manole, Inquam
Pop a remarcat că „unii se întreabă de ce Ziua Culturii Naționale se ține de ziua nașterii lui Eminescu”.
„Este simplu: când se vorbește despre cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu. Dincolo de calificativele superlative care s-au adăugat numelui și personalității sale, Eminescu cuprinde in nuce cultura românească însăși, cu mai toate operele (creațiile) și instituțiile sale. Eminescu a născut poezie, proză, teatru, basm, eseu, reportaj, istoriografie, filosofie, discurs politic, sociologie, considerații matematice, fizice, economice. Manuscrisele sale – 46 de volume, aproximativ 14 mii de file – au fost dăruite de Titu Maiorescu Academiei Române. Ele s-au materializat în 14 volume tipărite, prezentate și digital în șapte CD-uri. De aici se vede capacitatea miraculoasă a scriitorului de a cuprinde în mintea sa lumea. Eminescu a cunoscut direct instituții de cultură precum școlile de toate gradele, bibliotecile, teatrele, casele de cultură, cenaclurile, tipografiile, revistele și presa în general. Iată de ce sărbătorim Ziua Culturii Naționale la 15 ianuarie, ziua nașterii lui Eminescu”, a argumentat președintele Academiei Române.
Începând cu data de 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de academicianul Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la a XV-a ediție, Ziua Culturii Naționale este celebrată în toate comunitățile locuite de români, în interiorul sau în afara granițelor țării.
Varujan Vosganian: Avem strategie energetică, de transporturi, nu și de cultură
Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian atrage atenția asupra lipsei unei strategii în domeniu, anunțând că a trimis, marți, o scrisoare deschisă autorităților în care reclamă subfinanțarea culturii.
Într-o declarație acordată AGERPRES, Vosganian afirmă că Ziua Culturii Naționale are o „dimensiune simbolică” pentru că în această zi evocăm tradițiile naționale, marile figuri ale culturii naționale, modul în care cultura a contribuit la crearea unității poporului român și a națiunii române, dar pune la îndoială sinceritatea marcării acestei zi.
„Cultura, pentru un popor care s-a aflat tot timpul la granițele marilor imperii și care, cu toate acestea a supraviețuit în identitatea lui, a jucat un rol extrem de important. A fost un mod de a dăinui, de a supraviețui. Dincolo de asta, însă, există câteva semne de întrebare în legătură cu sinceritatea noastră atunci când sărbătorim Ziua Culturii Române, dacă o facem din tot sufletul sau o facem numai dintr-o pornire festivistă, pentru că așa se cuvine.
În primul rând este interesant de văzut că, deși tema suveranității și a identității naționale a fost una centrală în anul electoral 2024, nu au existat însă programe culturale în proiectele electorale ale partidelor. Cultura a fost practic absentă în dezbaterea publică”, a spus scriitorul.
Apoi, arată Vosganian, „într-o zi cum este cea a culturii, ar trebui să marcăm faptul că, în ciuda faptului că avem o strategie energetică, o strategie de transporturi, o strategie digitală, ori una privind mediul, noi nu avem o strategie culturală”.
„Cultura nu se face de azi pe mâine și tendințele culturale nu se pot schimba peste noapte. E nevoie de o strategie pe termen lung. Repet, România nu are o strategie culturală, iar relația autorităților cu Alianța Națională a Uniunilor de Creatori (ANUC) este, în această privință, sporadică”, a adăugat el.
Există o finanțare care frizează ridicolul, remarcă președintele Uniunii Scriitorilor, accentuând că nu există programe privind achizițiile de carte și de lecturi publice.
„Vă dau două exemple: Ministerul Culturii are o alocare care este undeva sub prima zecimală, iar la Institutul Cultural Român finanțarea programelor a scăzut de cinci ori, aflându-se la un ridicol zero, zero, zero, unu (0,0001). Și dacă această tendință se păstrează la bugetul anului 2025, va trebui să mai adăugăm un zero după virgulă. Uniunea Scriitorilor a făcut astăzi o scrisoare deschisă către prim-ministru și ministrul de Finanțe ca această situație să nu mai existe. Nu există un program sistematic privind achizițiile de carte, cum exista pe vremuri, și care să ajute și scriitorii să capete drepturi de ajutor, dar să ajute și bibliotecile. Nu există programe privind lecturi publice, nu există o modalitatea adecvată de prezentare a realităților literare și culturale în programele Televiziunii publice și ale televiziunilor în general”, a mai arătat Vosganian.
Ca președinte al Uniunii Scriitorilor, Varujan Vosganian consideră că, de departe, cel mai trist fapt, care îngreunează accesul literaturii la conștiința publică, este acela că, dacă deschizi manualele de limba română, ai impresia că, în ultima jumătate de veac, nu s-a scris aproape nimic.
„Când eram eu copil, Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu și alții erau prezenți în manuale, deși nu atinseseră vârsta de 40 de ani.
Astăzi, literatura contemporană este aproape absentă în manualele școlare, care sunt cele ce introduc scriitorii în conștiința publică.
Dacă cei din generația mea știu de Emil Gârleanu, de Calistrat Hogaș, de Brătescu-Voinești, de Gala Galaction și de Basarabescu, știu mai ales din manualele școlare. Așadar, eu cred că Ziua Culturii Naționale trebuie să fie și un prilej de sărbătoare, firește, de evocare a lui Mihai Eminescu și a întregii galerii de mari personalități culturale, cărora le datorăm în fond conștiința națională, dar, în același timp, trebuie să fie și o asumare pentru a sprijini literatura contemporană, ca să lăsăm și generațiilor viitoare un prilej de a sărbători”, a încheiat președintele Uniunii Scriitorilor.
Începând cu data de 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de acad. Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010.