În peisajul modern al culturii pop și al modei, noțiunile de „icon” și „influencer” sunt adesea folosite interschimbabil, însă există diferențe fundamentale între aceste două concepte.
PESTE TIMP
Icon-ul este o persoană care a atins un statut legendar, reprezentând o sursă de inspirație care dăinuie în timp și are un impact durabil asupra culturii și societății.
Icon-urile sunt recunoscute pentru realizările lor semnificative, talentul excepțional și contribuțiile inovatoare care le-au definit cariera și aparițiile.
La polul opus, un influencer este o persoană care are capacitatea de a influența deciziile de cumpărare ale altora datorită autorității, cunoștințelor, poziției sau relației sale cu publicul, pe termen limitat. Influencerii sunt cel mai adesea asociați fenomenului de consum în masă.
Ei își construiesc imaginea prin intermediul rețelelor sociale și al altor platforme digitale, iar succesul lor se măsoară în bani, prin numărul de urmăritori, prin frecvența cu care sunt urmăriți și prin capacitatea de a genera conținut constant.
Descrisă drept o „celebutantă”, un amestec inedit de „celebritate” și „debutantă”, adică o persoană faimoasă mai mult pentru stilul de viață și prezența mediatică decât pentru realizările profesionale concrete, Paris Hilton a fost un influencer înainte ca termenul de influencer să existe.
Din exterior, pentru unii, viața lui Hilton poate părea o mare petrecere, însă această impresie se datorează doar abilităților ei de a face ca lucrurile grele să pară ușoare.
Maestră a auto-brandingului, a intuit puterea maselor și a folosit rețelele de socializare, în special MySpace și mult mai târziu Instagram-ul, pentru a menține o legătură strânsă cu fanii săi și pentru a-și promova produsele.
Paris a jucat în primul reality show al unei televiziuni, „The Simple Life” (Viață simplă), care a debutat în 2003 și pentru care era plătită cu cinci milioane de dolari pe sezon.
A fost model în nenumărate reclame de modă, iar la vârsta de douăzeci de ani a semnat un contract cu agenția de modelling a lui Donald Trump. A filmat pentru campanii publicitare ale celebrelor branduri Tommy Hilfiger, Guess și Dior.
Paris Hilton a fost un influencer înainte ca termenul de influencer să existe.
A filmat videoclipuri muzicale și s-a lăsat fotografiată în editoriale de revistă, pentru fiecare apariție încasând 300 000 de dolari.
În 2011, pentru o apariție de o oră într-un club, vedeta primea 250 000 de dolari. În 2012, a debutat ca DJ la un festival de muzică electronică din Brazilia, unde a câștigat premiul Breakthrough DJ, onorariul fiind de un milion de dolari.
A scris două autobiografii, dintre care una a devenit bestseller, potrivit New York Times. În cea mai recentă, „Paris- The Memoire” (Paris-Memorii), aceasta vorbește deschis despre decizia de a face un avort, despre faptul că a fost violată, despre rebeliunea din adolescență și chiar despre prietenia cu Kim Kardashian, lăsând cititorii să vadă și o latură mai puțin cunoscută a personalității sale, cea mai sensibilă.
A lansat numeroase linii de îmbrăcăminte și produse de frumusețe, inclusiv o serie de 23 de parfumuri. În anul 2020 a apărut documentarul „This is Paris”, care oferă o privire intimă și „nefiltrată” asupra vieții sale în afara tabloidelor.
Cu o avere estimată la peste 300 de milioane de dolari, un imperiu în industria de parfumuri şi de modă care a generat până acum vânzări de 3 miliarde de dolari, Paris Hilton are multe griji, dar banii nu sunt una dintre ele. A deschis 50 de magazine care îi poartă numele în întreaga lume. Numai cele 23 de parfumuri pe care le-a lansat până acum i-au adus vânzări de 2,5 miliarde de dolari.
Deși născută în prestigioasa familie Hilton, proprietara lanțului hotelier cu același nume, sub „zodia banului”, altfel spus moștenitoare de drept a unei averi uriașe, Paris Hilton și-a croit propria cale, construind un brand puternic, care întruchipează stilul de viață al celebrităților și farmecul elitei de la Hollywood.
Termenul „influencer” nu era încă folosit în acea perioadă în sensul în care este înțeles astăzi. Noțiunea modernă a apărut odată cu ascensiunea internetului și a rețelelor sociale.
ÎNAINTEA ALTORA
Printre primii influenceri digitali a fost și PewDiePie, unul dintre primii youtub-eri care a atins succesul global, influențând generații de creatori de conținut.
Un alt nume la fel de celebru este Tavi Gevinson, care a devenit faimoasă la vârsta de 13 ani prin blogul său de modă „Style Rookie”, devenită o sursă de inspirație în industria modei.
Cuvântul este nou, însă conceptul de influență publică a existat de mult timp. Dacă stăm să ne gândim, înainte de era digitală, influența era exercitată prin alte mijloace, cum ar fi aparițiile în filme, reclame sau activități de relații publice.
De exemplu, un icon al timpurilor sale a fost Marilyn Monroe. În anii ’50, actrița a influențat standardele de frumusețe, modă și cultură populară prin prezența sa în filme și în media. David Bowie, în anii ’70 și ’80, a influențat muzica, moda și arta prin stilul său inovator și abordările sale unice.
În panteonul stilului, al cinematografiei, al muzicii, avem o mulțime de figuri impozante, de personalități emblematice, care și-au folosit înzestrările pentru a se exprima, pentru a sparge bariere și pentru a ne oferi tuturor inspirație prin alegerile lor. Aceste personalități marcante urmează, de obicei, câteva reguli simple: întruchipează o imagine unică pentru epoca lor, au o „uniformă”, un stil distinctiv, care evoluează pe măsură ce cresc în notorietate.
Deși conceptul de influență publică a existat de-a lungul istoriei, Paris Hilton este considerată primul influencer global modern datorită modului în care a folosit media pentru a-și construi și promova brandul personal.
PARIS VERSUS KIM
Hilton a fost printre primii care au înțeles puterea presei de scandal și a folosit-o în avantajul său, creând o bază de fani devotați și un brand celebru în toată lumea. De aceea este considerată primul influencer global, deschizând calea pentru cei care i-au urmat, inclusiv pentru Kim Kardashian, care astăzi este una dintre cele mai recunoscute figuri din lume.
Trebuie să admitem că ascensiunea lui Kim Kardashian se datorează în mare parte chiar prieteniei cu Paris Hilton, dar și scandalului generat de publicarea înregistrării video, cu scene erotice, în care apare alături de fostul ei iubit, Ray J. Foto Profimedia
Zvonurile conform cărora caseta intimă cu Kim Kardashian ar fi fost publicată la inițiativa mamei sale, Kris Jenner, au circulat mult timp. Totuși, aceste afirmații rămân în registrul speculațiilor.
Urmând rețeta mult mai faimoasei sale prietene, Paris, echipa lui Kim a folosit această strategie pentru a-și construi propriul imperiu media.
Începând cu anul 2007, reality show-ul ”Keeping Up with the Kardashians” a devenit un fenomen global și a consolidat statutul de celebritate al lui Kim și al familiei sale.
Să adaug că familia Karadashian, care era oricum familiarizată cu lumea showului, a înțeles și a exploatat curiozitatea oamenilor de a se uita pe „gaura cheii” în „baia” unor familii cunoscute, bogate, cu un stil de viață la care aspiră. Este, dacă vreți, un fenomen freudian mutat din psihologie în marketing.
Kim Kardashian a dus strategiile de auto-branding la un alt nivel prin utilizarea intensivă a platformelor de socializare precum Instagram și Twitter, construind un imperiu bazat pe imaginea sa și pe brandurile pe care le-a creat, inclusiv KKW Beauty și Skims. De asemenea, a demonstrat o abilitate remarcabilă de a transforma controversele și criticile în oportunități de afaceri, menținându-și relevanța pe termen lung.
Trebuie să recunoaștem că, fără a avea 1,80 și 50 de kg, a redefinit standardele frumuseții.
Deși cheltuielile lunare pentru îngrijirea sa sunt de aproximativ 160.000 de dolari, potrivit revistei OK!, Kim Kardashian cheltuiește în plus 100.000 de dolari pentru a avea la dispoziție un editor foto profesionist, care să perfecționeze selfie-urile postate pe Instagram.
Cu toate că a negat zvonurile potrivit cărora își modifică imaginile, există surse care afirmă că vedeta obișnuia să îi ceară unui prieten retușarea fotografiilor, dar, pentru că nu avea răbdare să aștepte ore întregi, și-a angajat un profesionist care poate fi de „gardă” 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână.
PUBELE VUITON
În lumea celor prea bogați, stilul de viață pare că sfidează suprarealismul, însă pentru Kim pubelele semnate Louis Vuiton, toaletele placate cu aur, frigiderul încrustat cu diamante, cel mai scump pat din lume (care conține păr de coada calului din America Latină, cașmir din Mongolia și 1.600 de mile de fir de mătase, ca să nu mai vorbim de sutele de ore petrecute de muncitorii calificați pentru a confecționa cu atenție fiecare centimetru, până la perfecțiune), plus mașinile de milioane de euro, nu sunt decât niște mici artificii decorative.
A debutat în moda de mass-market lansând împreună cu surorile ei, Kourtney și Khloé, linia vestimentară ”Kardashian Kollection” care avut un succes considerabil.
În iunie 2017, a lansat primul său produs din linia de cosmetice KKW Beauty, Crème Contour and Highlight Kit. Produsul s-a vândut imediat, generând vânzări în valoare de 14,4 milioane de dolari.
A urmat KKW Fragrance, în 2019, Skims, o linie de lenjerie modelatoare și de haine casual care a devenit rapid foarte populară, adăugându-se la imperiul ei de afaceri.
Skims valorează 3,2 miliarde de dolari după ce a înregistrat o creștere uriașă a vânzărilor, de 86%, între aprilie 2022 și aprilie 2023.
Pe lângă afaceri, Kim Kardashian s-a implicat și în activități sociale, inclusiv reforma sistemului de justiție penală din SUA. Ea a studiat Dreptul și a pledat pentru eliberarea unor deținuți condamnați pe nedrept, folosindu-și platforma pentru a atrage atenția asupra problemelor de justiție socială.
CASETA CARE A SCHIMBAT TOTUL
În ultimii ani, cu o avere totală estimată la 1,7 miliarde de dolari, Kim Kardashian a demonstrat că este o forță antreprenorială de luat în seamă.
Călătoria lui Kim Kardashian de la scandalul inițial până la poziția de director executiv al unui imperiu global și apariția pe coperta celei mai influente reviste de modă din lume, Vogue, este un exemplu clar al modului în care controlul narativului și utilizarea inteligentă a platformelor de social media pot transforma controversa în succes.
Publicația care susține că ajunge la 11 milioane de cititori în SUA și la 12,5 milioane la nivel internațional, a fost aspru criticată odată cu această apariție controversată. Anna Wintour, editorul șef al revistei, descrisă drept una dintre cele mai puternice figuri din modă, s-a apărat printr-o scrisoare publicată în ediția din aprilie 2014, arătând că „o parte din satisfacția de a edita Vogue… este aceea de a-i prezenta pe cei care definesc cultura la un moment dat, pe cei care provoacă, a căror prezență în lume modelează felul în care arată și influențează modul în care o vedem”. „Cred că suntem cu toții de acord asupra faptului că acest rol este jucat în prezent de Kim și Kanye”, a transmis Anna Wintour, în apărarea sa.
Dacă în urmă cu 40 de ani criteriile de apariție în paginile Vogue se bazau mai mult pe contribuția la industria modei și a aspectului estetic, care inspira bun gust și clasă, acum, un rol decisiv în alegere îl constituie popularitatea și formele (fizice. Sau fără fond).
Paris Hilton a fost pionierul care a deschis calea pentru era influencerilor, dar Kim Kardashian a perfecționat modelul și l-a dus la noi înălțimi.
În timp ce Hilton a pus bazele pentru ceea ce înseamnă să fii un influencer global, Kardashian a demonstrat cum această influență poate fi transformată într-un imperiu de afaceri diversificat și de succes.
Ambele au lăsat o amprentă semnificativă asupra culturii pop și continuă să influențeze generații întregi.
Pentru a înțelege mai bine diferența dintre un icon și un influencer, gândiți-vă câteva secunde că, chiar în domeniul modei, Naomi Cambell, Cindy Crowford, Linda Evangelista, Claudia Schiffer sau Giselle Bundchen, nu sunt doar modele, poate nu au fost niciodată influenceri în sensul lax pe care îl au astăzi persoane notorii, dar ele sunt, în timp și peste timp, icon-uri.
Dacă vreți, diferența valorii dintre cele două categorii este aceea că icon-urile nu au avut nevoie de instrumentele facile de mediatizare în masă.. Fără marketing sau manageri, fără a lansa produse comerciale cu numele lor, au reușit să devină simbolice prin simpla lor valoare și autenticitate.
În timp ce un icon nu are nevoie să-și spună povestea, fiind deja o Poveste, un influencer, deseori, o inventează.
Poate ca ultim argument, vă reamintesc că J Crew sau Balenciaga le-au preferat pe Diane Keaton (76 de ani) sau Isabelle Huppert (70 de ani) ca ambasadori de brand, pentru că nu este despre a ne arăta fundul și sânii, ci despre a trece testul timpului și a fi stil peren versus trend sezonier.
Mă întreb deseori dacă aceste persoane, cărora le acordăm statutul de înfluencer astăzi, ar mai reprezenta ceva în lipsa internetului și a echipelor de branding care stau în spatele lor?!
În timp ce un icon poate influența lumea, un infleuencer rareori devine icon.
ALEG icon-urile, NU ALEG influencerii.