Generația celor născuți între 1997 și 2012, numită Generația Z, este o generație caracterizată de un puternic atașament față de tehnologie și de o cultură digitală omniprezentă.
Un fenomen care a apărut odată cu această generație este ghosting-ul, inițial cunoscut în domeniul relațiilor personale, dar care s-a extins rapid în mediul profesional.
Ghosting-ul, în acest context, se referă la situațiile în care un candidat sau un angajat pur și simplu încetează orice comunicare cu un angajator, fără avertisment sau explicație.
Acest comportament a devenit o provocare majoră pentru companii, care se străduiesc să înțeleagă motivele din spatele acestui fenomen și să găsească soluții pentru a-l preveni.
Ce este ghosting-ul și cum se manifestă?
Ghosting-ul în context profesional apare atunci când un candidat la un job sau un angajat întrerupe brusc comunicarea cu un potențial angajator sau cu actualul său angajator.
Aceasta întrerupere completă a comunicării poate avea loc în diverse etape ale procesului de recrutare sau de angajare, de la neprezentarea la interviuri programate, până la părăsirea locului de muncă fără preaviz.
Fenomenul este adesea întâlnit în rândul Gen Z, fiind alimentat de cultura digitală în care această generație a crescut, unde interacțiunile online sunt adesea lipsite de consecințe imediate sau vizibile.
De ce se practică ghosting-ul?
Există mai multe motive pentru care ghosting-ul a devenit o practică obișnuită printre membrii Gen Z:
a. Oportunități abundente și mobilitatea
Într-o piață a muncii care devine din ce în ce mai competitivă, mulți tineri din Gen Z primesc oferte multiple și atractive într-un timp scurt. Dacă una dintre aceste oferte pare mai avantajoasă, aceștia pot alege să nu mai comunice cu ceilalți angajatori fără a simți nevoia de a oferi o explicație.
b. Lipsa de conexiune emoțională
Multe procese de recrutare sunt percepute ca fiind impersonale și mecanice, ceea ce poate determina candidații din Gen Z să nu simtă o legătură puternică cu angajatorul. În absența acestei conexiuni, tinerii pot considera că nu au nicio obligație să informeze despre decizia lor de a nu continua cu o ofertă de muncă sau chiar să părăsească jobul actual fără preaviz.
c. Frica de confruntare
Tinerii din Gen Z pot evita situațiile de confruntare, preferând să dispară pur și simplu decât să explice de ce renunță la un interviu sau la un loc de muncă. Acest comportament este exacerbat de faptul că interacțiunile digitale permit acest tip de evitare.
Impactul ghosting-ului asupra angajatorilor
Ghosting-ul poate avea un impact semnificativ asupra companiilor, atât în ceea ce privește costurile directe, cât și cele indirecte:
a. Pierderea timpului și a resurselor
Atunci când un candidat sau un angajat dispare fără avertisment, compania pierde timpul investit în procesul de recrutare și de integrare, dar și resursele alocate pentru instruirea acestuia.
b. Afectarea moralului echipei
Ghosting-ul poate duce la o atmosferă de incertitudine în cadrul echipei, mai ales dacă acesta are loc frecvent. Colegii pot fi nevoiți să preia sarcinile celor care au plecat, ceea ce poate duce la burnout și la scăderea moralului.
c. Probleme de reputație
Companiile care se confruntă des cu ghosting-ul pot începe să fie percepute negativ de către ceilalți candidați sau parteneri de afaceri. O astfel de reputație poate îngreuna atragerea de noi talente.
Ce pot face angajatorii pentru a preveni ghosting-ul?
Deși ghosting-ul este o problemă reală, angajatorii pot lua măsuri pentru a minimiza riscul acestui fenomen și pentru a îmbunătăți relația cu candidații și angajații Gen Z. Iată câteva strategii care au avut succes în rândul companiilor:
a. Construirea unei relații personalizate
Un aspect important pentru prevenirea ghosting-ului este dezvoltarea unei conexiuni autentice și personalizate cu candidații și angajații.
Multe companii au acum o abordare centrată pe oameni, care pune accent pe comunicarea transparentă și pe crearea unui mediu de lucru în care angajații se simt valorizați și conectați la misiunea companiei.
Această abordare reduce riscul ca un angajat să plece fără preaviz, deoarece se simte implicat emoțional și responsabil față de echipa din care face parte.
b. Oferirea unei experiențe de recrutare pozitive
Experiența angajaților începe cu procesul de recrutare, de aceea există companii care s-au concentrat pe îmbunătățirea experienței de recrutare pentru candidați.
După ce au simplificat procesele de aplicare au asigurat o comunicare constantă și clară pe tot parcursul procesului de recrutare.
Când candidații sunt tratați cu respect și li se oferă un feedback prompt și util, aceștia sunt mai puțin predispuși să întrerupă comunicarea brusc.
c. Flexibilitate și adaptabilitate
Gen Z apreciază flexibilitatea, iar multe companii de servicii profesionale au reușit să atragă și să rețină talente din această generație prin implementarea unor politici de muncă flexibile.
Permițându-le angajaților să lucreze de la distanță sau să își ajusteze programul de lucru, acești angajatori a demonstrat că sunt receptivi la nevoile individuale ale angajaților, ceea ce a contribuit la reducerea ratei de ghosting.
d. Feedback continuu și dezvoltare personală
Numeroase studii arată că angajații din Generația Z sunt motivați de feedback-ul dat în timp real și de oportunitățile de dezvoltare. De aceea companiile care au implementat un sistem de feedback continuu pentru a menține angajații Gen Z implicați și motivați au văzut imediat rezultatele.
De asemenea Gen Z apreciază dezvoltarea personală și profesională, iar oferirea unor oportunități de învățare îi face să se simtă valorizați și susținuți. Astfel se reduce probabilitatea de ghosting, deoarece angajații se simt investiți în cariera lor și în relația cu angajatorul.
În concluzie
Fenomenul ghosting-ului reprezintă o provocare semnificativă pentru angajatori, în special atunci când vine vorba de Generația Z. Cu toate acestea, companiile pot lua măsuri pe multe planuri pentru a preveni acest comportament.
Ceea ce face diferența este dezvoltarea unor relații autentice cu candidații și angajații, oferirea unei experiențe de recrutare pozitive, adoptarea unor politici flexibile de muncă și promovarea unui mediu de lucru incluziv.
Prin aceste abordări, angajatorii pot crea un mediu de lucru care nu doar atrage talentele Gen Z, dar și le păstrează pe termen lung, reducând astfel impactul negativ al ghosting-ului asupra organizației.