Florian Coldea, fostul șef al SRI, revine din nou atenție printr-un nou comunicat transmis presei, în care se plânge de anumite „abuzuri” (implementate din vremea când funcționau protocoalele SRI – DNA, SRI – ÎCCJ etc). El o acuză pe procuroarea DNA Mihaela Iorga Moraru, cea care instrumentează dosarul care îl vizează, că a trunchiat și distorsionat intenționat stenogramele din dosarul său.
Coldea afirmă în comunicat că întreg dosarul său nu se bazează „pe dovezi sau pe un raționament logic, ci pe o serie de aspecte trunchiate, scoase din context, și pe presupuneri convenabile” și o acuză pe procuroarea de caz de lipsă de obiectivitate, de distorsiuni și de trunchieri intenționate.
Fostul șef al SRI se plânge de asemenea de ancheta cvasi publică, de vânătoare de vrăjitoare care nu au alt scop decât inocularea în percepția publică a ideii că există statul paralel.
De asemenea, Coldea afirmă că există un plan între denunțător, procuror și anumite enități media care e cointeresată să prezinte trunchiat anumite stări de fapt.
„După 5 luni de zile de anchetă cvasi publică, deși urmărirea penală are un caracter nepublic, am constatat următoarele:
– mă aflu prin acest dosar în fața unei disonanțe între efortul susținut (uneori în afara cadrului procedural) al procurorului de caz de a confirma un act de dreptate ce nu are legătură cu realitatea – un fel de vânătoare de vrăjitoare – respectiv adevărul faptic;
– așa-zisa dreptate vizează demonstrarea existenței a ceva ce nu există: statul paralel, construct întreținut deliberat, pentru inocularea percepției publice privind existența sa. Astfel, asistăm la o acțiune coordonată între martorul denunțător, (culmea) procurorul de caz și mass media cointeresată, având ca scop prezentarea constantă, în mod trunchiat, a unor stări de fapt și probe din dosar pentru a crea aparența unor activități infracționale;
– în efortul de realizare a acestui act de falsă dreptate, care are multe lacune /erori de logică, procurorul se bazează doar pe declarația martorului denunțător(condamnat penal în primă instanță) și pe înregistrările făcute de același denunțător (tocmai în scopul formulării și susținerii denunțului), excluzând declarațiile / probele inculpaților și martorilor.”, a transmis Florian Coldea prin comunicatul de presă.
Fostul șef al SRI a mai transmis un comunicat, în iunie 2024, prin care își reafirma nevinovăția și condamna pe cei pe care îi considera responsabili de situația sa.
Având în vedere evoluțiile și maniera de lucru în care se acționează în dosarul cu nr. 52/1/P/2024, precum și continuarea promovării (co)interesate, fără nicio legătură cu realitatea, a unor alegații privind implicarea mea în presupuse activități nelegale, inclusiv cu valență politică / electorală, consider oportună formularea unor precizări (însoțite de dovezi în susținerea acestora).
Vă prezentăm comunicatul transmis de Florian Coldea.
„Am constatat că acțiunile întreprinse de procurorul de caz în cadrul dosarului menționat, începând din 24 mai 2024, când a fost instituită măsura controlului judiciar pe cauțiune, până în prezent, au demonstrat aplicarea unor standarde neconforme în materie de instrucție penală și adoptarea unei atitudini neprincipiale și incorecte, dovedind lipsa de imparțialitate.
Astfel, la data de 15 iulie, am prezentat domnului Procuror-șef al DNA, un memoriu în care am expus argumentat o serie de elemente concrete în susținerea afirmațiilor de mai sus, pentru a dispune măsurile pe care le apreciază oportune în raport cu atribuțiile funcției pe care o deține și legislația aplicabilă în domeniu, în speranța unei urmăriri penale care să se realizeze cu respectarea normelor procesual-penale în vigoare si a prezumției de nevinovăție.
Aspectele incluse în acel memoriu, la care se adaugă și altele noi, au fost (re)confirmate de acțiunile procurorului de caz, care a continuat să tergiverseze accesul la materialele din dosar (aspect confirmat de două ori de către judecătorii de drepturi și libertăți, cu prilejul contestației prelungirii controlului judiciar pe cauțiune), să refuze tacit o serie de solicitări formulate de apărare și să ignore probe depuse de aceasta. De asemenea, a făcut posibilă apariția în spațiul public a unor informații din dosar către presa cointeresată (inclusiv date personale protejate de GDPR, care au generat riscuri de securitate la adresa mea, precum și a membrilor familiei) și, nu în ultimul rând, a încălcat cu bună știință o serie de proceduri judiciare, afectându-mi grav dreptul la apărare.
Noile aspecte constatate în caz fac obiectul unei noi informări a Procurorului-șef al DNA, a Inspecției Judiciare, respectiv a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (unde a fost depusă plângerea împotriva denunțătorului).
După 5 luni de zile de anchetă cvasi publică, deși urmărirea penală are un caracter nepublic, am constatat următoarele:
– mă aflu prin acest dosar în fața unei disonanțe între efortul susținut (uneori în afara cadrului procedural) al procurorului de caz de a confirma un act de dreptate ce nu are legătură cu realitatea – un fel de vânătoare de vrăjitoare – respectiv adevărul faptic;
– așa-zisa dreptate vizează demonstrarea existenței a ceva ce nu există: statul paralel, construct întreținut deliberat, pentru inocularea percepției publiceprivind existența sa. Astfel, asistăm la o acțiune coordonată între martoruldenunțător, (culmea) procurorul de caz și mass media cointeresată, având ca scopprezentarea constantă, în mod trunchiat, a unor stări de fapt și probe din dosarpentru a crea aparența unor activități infracționale;
– în efortul de realizare a acestui act de falsă dreptate, care are multe lacune /erori de logică, procurorul se bazează doar pe declarația martorului denunțător(condamnat penal în primă instanță) și pe înregistrările făcute de acelașidenunțător (tocmai în scopul formulării și susținerii denunțului), excluzânddeclarațiile / probele inculpaților și martorilor.
Procurorul de caz a acceptat cu usurinta versiunea martorului denunțător, fără a verifica si corobora toate celelalte probe sau apărări ale inculpaților, preluând din conținutul materialelor doar pasaje care i-au convenit și pe care le-a interpretat, într-o manieră excesivă și lipsită de obiectivitate, pentru a construi acuzarea.
În concluzie, o analiză rațională a argumentației procurorului de caz relevă că acuzațiile nu sunt bazate pe dovezi sau pe un raționament logic, ci pe o serie de aspecte trunchiate, scoase din context, și pe presupuneri convenabile, respectiv pe legături cauzale care nu sunt susținute de argumente logice sau factuale, ci sunt interpretate într-o manieră lipsită de obiectivitate, prin recursul la emoție, astfel încât reacția provocată să îndepărteze atenția de la absența dovezilor obiective.
În aceste condiții, consider că acest act de dreptate urmărit de către procuror nu va putea fi validat într-o manieră legală oricât efort s-ar depune, deoarece adevărul este unul singur și doar acesta contează în fața justiției.
Pentru exemplificare, doresc să prezint opiniei publice o situație concretă privind înregistrări puse la dispoziție de denunțător și folosite de către procurorul de caz ca un element probatoriu principal. Dincolo de faptul că acestea au fost făcute publice după depunerea denunțului, cu aprobarea tacita a procurorului de caz și al presei cointeresate (în principal instituții media deținute de mogulii care au lansat și întrețin o virulentă campanie mediatică revanșardă împotriva mea), înregistrările au fost anexate la dosar și au fundamentat acuzațiile care mi se aduc fără ca veridicitatea / autenticitatea lor să fi fost verificată în prealabil. Mai grav, a fost refuzată în mod tacit atât cererea de expertiză formulată de apărare, cât și solicitarea de punere la dispoziția apărării a înregistrărilor.
Toate acestea în condițiile în care a fost tergiversat constant accesul apărării la întregul dosar (în principal la înregistrări și la rezultatelor perchezițiilor informatice) și a fost ignorată depunerea, de către apărare, a unor noi probe care demonstrează indubitabil pe de o parte neadevărurile declarate de martorul denunțător și, pe de altă parte, lipsa de imparțialitate / tendențiozitatea procurorului de caz.
Astfel, în cuprinsul Procesului-verbal datat 23 aprilie 2024 și aflat în vol. 5 fil. 100 și urm., la pag.10/30, după ce se transcrie corect întrebarea lui Tocaci Dan T.D.V.: -Ți-a promis el vreodată, că dacă îi dai banii, pleci afară? Ți-a promis? A zis că se face legal totul? Ți-a zis cu gura lui că totul e legal, că se face legal?, transcrierea răspunsului lui Hideg Cătălin este cu totul altul, practic o afirmație este transformată într-o negație.
Deși Hideg Cătălin afirmă în înregistrare cât se poate de clar H.R.C.: Da, mă! Doar nu putea să mă scoată el din țară, că avea el cu ce, în mana lui? (minutul 12:16), în procesul verbal se transcrie cu totul altceva H.R.C.: Nu, mă, că nu putea să mă scoată el din ţară, că aveam cu ce …
Mai mult, pe aceeași pagină, după întrebarea lui Tocaci Dan – T.D.V.: Bă, ți-a zis şi când ai semnat contractul cu TRĂILĂ, cu semnalul, cu … ai semnat contractul tu cu TRĂILĂ, ce ţi-a zis ţie? …Dom’le, că încercăm, să vedem. Da? Ţi-a promis vreunul dintre ăştia că …,
În cuprinsul procesului verbal se consemnează nereal că răspunsul lui Hideg Cătălin este neinteligibil, H.R.C.: … (neinteligibil)…,
deși în înregistrare se aude foarte clar cum Hideg Cătălin afirmă următoarele: H.R.C.: Da nu se pune problema de promisiune. (minutul 12:47).
Pentru edificarea opiniei publice, pun la dispoziție transcrierea conformă a dialogului prezentat, însoțită de un fișier audio (secventa din proba depusă la dosar de către avocatul apărării) – inregistrare realizată după depunerea denuntului de către Hideg -, în oglindă cu transcrierea administrată de procuror ca element incriminator în acuzație.
Practic această incalcare gravă s-a produs prin trececrea sub tăcere in transcrierea depusă la dosar, prin folosirea sintagmei …(neinteligibil)… a afirmației exprese și clare a denunțătorului că nu s-a pus problema vreunei promisiuni din partea inculpaților, precum și prin transformarea unei afirmații într-o negație, privind convingererea denuntatorului in ceea ce priveste legalitatea demesurilor.
Dincolo de abuzul de neimaginat realizat, consecința acestei încălcări s-a repercutat asupra mea si cu ocazia judecării contestațiilor formulate în fața judecătorilor de drepturi și libertăți cărora prin această malversațiune li s-a ascuns un adevăr evident, al inexistenței faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală.
Consider că aceste acțiuni neconforme ale procurorului de caz au la bază si o serie de resorturi subiective ale acestuia, pe care le-am prezentat pe larg procurorului sef DNA in memoriu adresat.
Sper ca institutiile abilitate ale statului sa se autosesizeze cu privire la aspectele grave semnalate care de altfel, alaturi de alte nereguli, au facut obiectul informării conducerii DNA, si a Inspecției Judiciare.
Asa cum am respectat de fiecare dată legea si acțiunile instituțiilor statului roman, vă asigur ca am respectat cu strictete condițiile impuse de controlul judiciar și înțeleg să respect regulile urmăririi penale, dar prezentul demers este singura modalitate de a-mi exercita dreptul la apărare, în condițiile în care, deși acuzarea se află în posesia probelor care demonstrează inexistența faptelor de care sunt acuzat, le trece sub tăcere și practic ascunde adevărul judecătorilor și opiniei publice. Prin astfel de acțiuni ale procurorului de caz, de peste 150 de zile îmi sunt limitate o serie de drepturi fundamentale, inclusiv dreptul la muncă. Așa cum am declarat public, consider că nimeni nu trebuie să fie deasupra legii, inclusiv procurorii trebuie să respecte atât cadrul legal, cât și logica.
Pe de altă parte, având în vedere intensificarea alegațiilor, fără nicio legătură cu realitatea obiectivă, privind implicarea mea în presupuse activități cu caracter politic / electoral, doresc să reiterez (așa cum am detaliat în comunicatul de presă din 19 iunie a.c.) că acestea se circumscriu campaniei coordonate de moguli media (inclusiv prin angrenarea unor personaje cu istoric penal, dar cu ambiții de instanță morală), implicați în influențarea agendei publice și a deciziilor autorităților în scopul obținerii unor beneficii materiale dar și cu valență electorală.
Reiterez că, mai ales in acest context de securitate si electoral, acest tip de acțiuni genereaza vulnerabilitați și riscuri care pot fi valorificate de actori ostili statului roman si partenerilor euroatlantici, cu reverberații asupra vocației euro-atlantice a României.
Evoluții recente confirmă angrenarea celor în cauză la vedere, inclusiv prin susținerea financiară și / sau mediatică a unor actori politici care încearcă să acceadă în funcții de decizie în statul roman.
Nu sunt implicat sub nicio formă în activități cu caracter politic / electoral și resping cu fermitate încercările de a fi asociat cu orice fel de acțiuni circumscrise competiției electorale.
Îmi mențin încrederea deplina în capacitatea instituțiilor abilitate ale statului român de a stabili adevărul și rămân la dispoziția acestora pentru susținerea nevinovăției mele în raport cu acuzațiile care mi se aduc.”