Dintre cele peste 9000 de farmacii existente în România, una singură se remarcă prin conservarea tradiției: Farmacia FALTIS din Brăila.
CHIMIA A ÎNGENUNCHEAT NATURA
În vremuri deja apuse, farmacistul era un fel de vrăjitor, de alchimist care, amestecând tot felul de substanțe și plante, reușea să creeze un medicament-minune fie pentru dureri, fie pentru tensiune, fie pentru cine știe ce probleme de sănătate.
Din eprubete, sticle groase, de culoare maronie sau albastră, substanțele erau extrase și cântărite cu mare atenție și rigurozitate. Totul strălucea în jur. Aveai impresia că acolo firul de praf are interdicție să intre.
Farmacia tradițională a dispărut, în locul ei apărând farmaciile de tip „mall”, și, deși farmaciștii poartă în continuare halate albe, nu mai au știința „vrăjitoriei” de a face pilule, cașete, medicamente.
Actuala farmacie FALTIS a fost înființată de farmacistul Ion Faltis, de origine cehă, în anul 1897, fiind a șasea farmacie comunitară deschisă în Brăila. Denumirea inițială a fost Farmacia „Dr. Davilla“. Ion Faltis, precum și farmacistul Constantin C. Hepites, au fost două mari personalități cu care Brăila se poate mândri. În 1949, farmacia a fost naționalizată, devenind Farmacia 12. După Revoluția din 1989, clădirea este scosă la vânzare. Cumpărătorul a fost Ion Bobaru, farmacist diriginte la acea vreme, care numește farmacia „Faltis”, în memoria celui care a înființat-o.
Ca o mărturie a unei istorii, Farmacia FALTIS din Brăila mai păstrează tradiția fabricării de medicamente și prepară în propriile laboratoare produse farmaceutice după rețete vechi de peste 150 de ani. Farmacia de patrimoniu este condusă de Ion Bobaru, cel care a refuzat cu obstinație să devină „modern”.
„Este trist ca un absolvent de Farmacie să devină un simplu vânzător cu diplomă. Este trist că nicio farmacie modernă nu se mai remarcă decât prin nume, nu prin profesionalism, nu prin știință”, a povestit pentru Q Magazine farmacistul-șef Ion Bobaru, premiat în luna octombrie de Fundația „Ana Aslan” cu Premiul pentru carieră profesională dedicată sănătății, valorificării patrimoniului național românesc și promovării istoriei profesiei.
„Este aproape imposibil ca un farmacist să cunoască toate medicamentele. Știți că sunt 32.000 de medicamente, suplimente alimentare, ce se pot vinde prin farmacii?
Eu am 200 de medicamente făcute de mine, majoritatea din plante medicinale. Ele sunt unicate. Mă folosesc de 40 de plante pe care le recoltez din grădina proprie sau din flora spontană, le usuc și le transform în produse și preparate farmaceutice. Nu concurez industria de medicamente, nu fac Ampicilină sau Fasconal, spre exemplu.
În anii 1989, când producătorul român nu făcea Fasconal, îl preparam eu. Tot ce realizez eu din cele aproape 200 de medicamente sunt preparate unicat, terapii complementare sau suplimente terapeutice”, povestește cu pasiune farmacistul.
Provocat de curiozitatea noastră, ne-a explicat că, spre exemplu, durerea de cap a existat de când a coborât omul din copac și că tot de atunci a știut să-și găsească remediile în marea farmacie a naturii.
„Până să apară Fasconalul, cu ce s-a tratat omul? Vă spun eu, cu iederă, cu omac. Fasconalul ce are? Aspirină și paracetamol. Știți cine e străbunicul aspirinei? Scoarța de salcie. Se trata cu fiertură de salcie. Când a apărut aspirina, a căzut salcia.
Odată cu dezvoltarea industriei chimice, natura a căzut pe locul secund. Sigur, ni se poate reproșa că medicamentele făcute de noi au o acțiune mai înceată decât cele industriale. Dar, în același timp, au reacții adverse mai mici, minore, în comparație cu medicamentele de sinteză. Și încă ceva: sunt mult mai bine tolerate de organism.
Noi avem un aforism vechi care spune că nu există boli, ci bolnavi. În traducere, aceeași boală este suportată diferit de bolnavi, iar tratamentul este, în mod firesc, diferit, personalizat. Eu, ca farmacist sau ca ultimul spițer, nu iau în niciun caz locul medicului. Nu interferez peste medic niciodată, nu ar fi onest din partea mea”, a povestit Ion Bobaru pentru Q Magazine.
Sub Farmacia Faltis se află o porțiune din hrubele construite de turci în 1540, când Cetatea Brăilei era raia turcească, fiind folosite pentru a transporta pulberea, bogăţiile şi alimentele direct către Dunăre. Pe acoperișul farmaciei se uscau cândva plantele medicinale culese.
LABORATORUL ȘI NEPOȚII
Renumit în țară, dar și în străinătate, pentru multe din preparatele sale, Ion Bobaru recomandă pentru tratarea răcelilor și a gripelor preparatele obținute din plante medicinale.
„Cele mai importante simptome prin care se manifestă răceala, gripa, chiar și COVID-19, se rezumă la afecțiunile aparatului respirator superior, nas, gât și faringe.
Avem picături decongestive și unguente pentru sinuzite și pentru rinite, avem siropuri obținute din plante medicinale pentru tuse productivă și pentru tuse seacă, pentru durerile în gât, faringite, avem niște bomboane de supt, care sunt menționate în Farmacopeea Română de la 1862. Sunt cele mai căutate produse pentru durerile în gât”, povestește Bobaru.
În timpul pandemiei, a venit în ajutorul brăilenilor cu un alcool farmaceutic, la care aproape că nu avea adaos comercial.
Un iz de modernitate: uscătoarele electrice
Profitul nu este ținta farmacistului din orașul de pe Dunăre. E adevărat că trebuie să se păstreze pe linia de plutire pentru a rezista, însă, după cum spune, „e loc pentru toată lumea sub soare”.
„Am făcut un alcool farmaceutic în concentrație de 70%. E concentrația optimă pe care o recomandă Organizația Mondială a Sănătății, adoptată de Ministerul Sănătății din România. Cred că suntem singura farmacie care și-a permis să pună pe piață acest antiseptic și dezinfectant la flacoane de 250 ml și de 500 ml la prețuri foarte mici. Un flacon de 500 ml costă 9 lei. Profitul e derizoriu, de 73 de bani pe flacon, dar nu m-a interesat profitul, ci să vin în ajutorul celor care aveau nevoie de acest alcool sanitar bun ca antiseptic și dezinfectant”, își amintește Bobaru.
Alchimistul din Brăila este foarte mândru de fiul său, tot farmacist, dar pe care, deocamdată, l-a prins în mreje mirajul capitalei.
„Moștenirea pe care o las fiului meu este o afacere profesională bine închegată, tehnici de preparare a remediilor tradiționale și un bun renume câștigat. Am un sentiment de mulțumire. Dezamăgirea mea ar fi ca toate acestea să dispară odată cu mine. Nu știu ce să spun. Mi-a promis că atunci când nu o să mai fiu într-o stare fiziologică corespunzătoare, va veni la Brăila să preia conducerea farmaciei. Sunt puțin sceptic în această privință. S-a obișnuit cu viața de București. Nădăjduiesc însă că cel puțin unul dintre nepoții mei, Ștefan și Andrei, va duce mai departe prestigiul acestei farmacii și va avea grijă de marea mea pasiune”. Și deja cei doi vin la bunicul să se „joace” în laborator.
„Punem clorură de sodiu cu azotat de argint și le amestecăm, obținem clorura de argint, care e ca un lapte. Sau punem rivanol cu albastru de metil și iese verde. Facem tot felul de experimente, îmi cer să le spun, să fac, să le explic.
Și eu le vorbesc, le povestesc, pentru că, dragostea pentru valoare și tradiție mai mult se educă. Nu poți să moștenești o dragoste, nu-i așa?”, se întreabă Ion Bobaru, omul pe care modernitatea nu l-a schimbat, dar succesul l-a confirmat.
Dacă unii vor să zboare cu rachetele spațiale ale lui Elon Musk pe Marte, alții vor să se reîntoarcă la tratamentele de la origini. Lumea e plină de paradoxuri.