Gigantul ucrainean de gaze Naftogaz și cinci dintre filialele sale au pierdut în primă instanță, la Tribunalul București, procesul prin care cereau executarea în România a unei hotărâri a Curții de Arbitraj de la Haga.
Naftogaz a deschis împotriva Rusiei un proces la un tribunal de la Haga în 2016 pentru a-i cere despăgubiri în urma exproprierii de către Moscova a proprietăţilor sale din Crimeea după ce Rusia a anexat această peninsulă ucraineană în 2014.
Tribunalul de la Haga a dat verdictul în aprilie 2023, când a cerut Rusiei să achite către Naftogaz 4,22 miliarde de dolari, plus dobânzi şi costuri judiciare, sentinţă nerecunoscută de Moscova, care prin urmare nu a plătit nimic.
Instanța românească a respins cererea Ucrainei de executare silită a Federației Ruse cu argumentul că aceasta nu este permisă de prevederile unui alt tratat internațional la care România este parte, respectiv Convenția Națiunilor Unite cu privire la imunitățile de jurisdicție ale statelor și ale bunurilor acestora, adoptată la 2 decembrie 2004 la New York, semnată de statul român la New York la 15 septembrie 2005 și ratificată de România prin Legea nr. 438/2006.
„Chiar dacă această Convenție nu a intrat în vigoare, instanța constată că România a ratificat Convenția, astfel că sunt acceptate prevederile acestei Convenții ca fiind obligatorii în cauză. Totodată, Curtea Internațională de Justiție a recunoscut caracterul cutumiar al imunității de executare care rezultă din imunitățile de jurisdicție ale statelor (…). În România, cutuma internațională este obligatorie și se aplică în dreptul intern în temeiul art. 10 din Constituție care stabilește că România întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general admise ale dreptului internațional″, se arată în motivarea deciziei Tribunalului București, prin care s-a respins solicitarea de executare silită a proprietăților din România ale Federației Ruse, formulată de Ucraina, citează profit.ro.
„(…) instanța reține că debitorul Federația Rusă se bucură de imunitate de juridicție, care implică și imunitate de executare, conform art. 19 din Convenția Națiunilor Unite cu privire la imunitățile de jurisdicție ale statelor și ale bunurilor acestora (…). Deși dispozițiile art. 19 permit executarea silită a unui stat terț, aceasta se poate realiza doar în anumite condiții, care nu au fost dovedite în cauză, sarcina probei revenind creditorului (Ucrainei – n.r.), conform art. 249 C.proc.civ. Față de aceste considerente, având în vedere că debitorul se bucură de imunitate de executare, instanța va respinge cererea de încuviințare a executării silite ca neîntemeiată″, au argumentat judecătorii români.
În schimb, un tribunal finlandez a dispus confiscarea unor active deţinute de Rusia în Finlanda, la cererea companiei ucrainene de stat Naftogaz, iar autorităţile finlandeze au confirmat miercuri că vor executa această dispoziţie. Decizia a provocat proteste din partea Moscovei, care a anunţat convocarea ambasadorului Finlandei la MAE rus.