Acuzat că „va implanta cipuri în creierele românilor în 5-10 ani”, Daniel David, rectorul UBB și noul ministru al Educației nu a „promis” vreodată așa ceva, iar declarațiile acestuia, pe acest subiect, făcute în anul 2023, au fost complet distorsionate. El nu a făcut decât să evidențieze o realitate care în străinătate este cunoscută și asupra căreia se poartă dezbateri atât în lumea medicală, cât și în cea academică.
„Tehnologia o să creeze noi valori la care nici nu ne gandim acum, noi trebuințe care nici nu ne trec prin cap, noi interese la care nici nu visăm în acest moment (…) Dar când se întâmplă aceste mișcări, oamenii ar trebui să conștientizeze că se va întâmpla o schimbare, ca să poată alege liber. Să nu fie ceva forțat, să nu fie ceva mascat, să nu fie ceva ascuns, ci să fie o chestie transparentă în care omul să poată să aleagă dacă merge spre acea schimbare a umanității sau nu. Oricât ne dam peste cap, în 5 sau 10 ani o să avem implanturile cerebrale. Deja le avem. Deocamdată le folosim pentru a trata epilepsia rezistentă la tratamentele clasice, le folosim pentru diverse forme de parkinson”, a arătat Daniel David, care are la bază studii de psihologie, la Rethink Summit, găzduit în 2023 la Poiana Braşov.
Daniel David a fost numit ministru al Educației în noul Guvern Ciolacu 2 Foto Nichita Cojocea, Inquam
Ziarul Adevărul a consemnat atunci declarațiile în care Daniel David sublinia progresul tehnologiei în domeniul medical și rolul eticii în utilizarea instrumentelor care se vor crea în scopuri terapeutice, așa cum astăzi există medicamente care optimizează anuyme funcții ale corpului uman, de la ficat, la creier.
„Pentru a ne optimiza atenția, a ne optimiza memoria, a optimiza alte funcții cognitive. Și n-are sens să trăim cu iluzia că nu se va întâmpla sau că prin etică sau științe sociale o să blocăm lucrul ăsta. Nu, o să apară integrarea fizic cyber. Întrebarea este: cum facem, și aici iar mă întorc la zona de etică și științe sociale, ca aceste dezvoltări să nu producă polarități? Adică să nu fie unii oameni care să-și permită o astfel de tehnologie și alți oameni care n-o să-și permită o astfel de tehnologie și o să apară în specia umană niște categorii foarte diferite care se vor război între ele. Asta este o problemă serioasă de etică și științe sociale. Deci vedeți, când vorbim despre contextul acceptabilității sociale și de etică asupra devzvoltării tehnologiei, eu zic că trebuie să privim și mai departe, nu doar acum să ne protejăm umanitatea. Umanitatea se va schimba și trebuie să avem grijă ca aceste transformări să nu producă polarități sau războaie între noi, sau între triburi, ca să spun așa, unii care își vor permite, alții care nu-și vor permite aceste upgrade-uri tehnologice”, declara rectorul UBB, potrivit Adevărul.
Implantul pentru epilepsie
Reamintim că un nou tratament pentru epilepsie – care reprezintă o speranță pentru pacienții în cazul cărora nu funcționează tratamentele clasice – este deja în teste pe oameni. Este vorba despre un dispozitiv electronic implantat în creier, prin intermediul căruia se blochează celulele cerebrale responsabile de crize epileptice.
Inițiatorii studiului au constatat că implanturile cerebrale nu au transformat sentimentul de sine sau de personalitate al pacienților. Nici implantarea pe termen lung a dispozitivului electronic în creierul acestora, nici stimularea electrică pentru a modula funcția creierului, nu au dus la modificări ale percepțiilor de sine ale celor studiați și nici nu au schimbat percepțiile pacienților asupra membrilor familiei sau a membrilor acestora asupra pacienților. „Aceasta este o veste liniștitoare pentru mai mult de 3.000 de pacienți cu epilepsie refractară care folosesc în prezent acest implant, dar și pentru mulți alții care ar putea considera acest tratament, pe viitor, ca o modalitate de a preveni convulsiile provocate de boală“, spune autorul cercetării, Tobias Haeusermann de la Universitatea din California.
Odată ce va fi disponibil în tratamentul oamenilor, implantul respectiv ar putea fi utilizat și în boala Parkinson sau în tumori cerebrale.
Și Musk face teste
În luna mai 2023, Neuralink, unul dintre start-up-urile lui Elon Musk, a anunțat că a primit aprobarea autorităților sanitare americane pentru a-și testa implanturile cerebrale pe oameni. „Este un prim pas important care va permite într-o zi ca tehnologia noastră să ajute mulți oameni”, a declarat compania californiană pe contul său de X.
Neuralink proiectează dispozitive conectate care să fie implantate în creier pentru a comunica cu computerele direct prin gândire.
Sunt destinate, în primul rând, să ajute persoanele care sunt paralizate sau care suferă de boli neurologice.
Primul pacient uman a primit la 29 ianuarie un implant produs de Neuralink și se recuperează bine, a declarat fondatorul miliardar al companiei, Elon Musk, potrivit Reuters.
„Rezultatele inițiale arată o detectare promițătoare a vârfurilor neuronale”, a declarat Musk într-o postare pe platforma de socializare X.
Spike-urile sunt activitatea neuronilor pe care Institutul Național de Sănătate îi descrie drept celule care utilizează semnale electrice și chimice pentru a trimite informații în creier și în organism.
Vor deveni cyborgii o obișnuință în viitor?
Este o întrebare pe care mulți și-o pun după ce Neuralink, startup-ul lui Elon Musk, a anunțat noi evoluții ale interfeței sale creier-mașină (BMI). Daniel J. Lohrmann lider internațional în cybersecurity și autor în domeniu, care ține frecvent conferințe pe acest subiect a făcut o trecere în revistă a controverselor subliniate de publicații prestigioase atât în SUA, cât și în Europa, privind efectul pe care implantarea cipurilor-chiar în scopuri medicale- îl poate avea asupra umanității în ansamblu.
Musk anunța în februarie că „primul pacient Neuralink poate controla un mouse de computer prin gândire”:[Pacientul] pare să se fi recuperat complet, fără efecte negative de care să fim conștienți și este capabil să controleze mouse-ul, să mute mouse-ul în jurul ecranului doar prin gândire”.
Dar ce părere are societatea despre aceste noi evoluții? În urma anunțurilor Neuralink, You Gov a efectuat un sondaj cu 1 000 de respondenți. Iată care au fost rezultatele:
„82% dintre respondenți au răspuns cu un nu ferm atunci când au fost întrebați dacă ar dori să li se implanteze un cip în creier. 10% dintre respondenți au fost indeciși, iar 2% dintre participanții la sondaj s-au declarat dispuși să se ofere voluntari ca subiecți umani pentru a le fi implantat un cip în creier în cursul anului următor. În total, 5 % dintre respondenți au declarat că ar dori să li se implanteze cipul în creier în următorul an.”, arată Lohrmann pe Gov Tech.
Potrivit Pew Research Center, majoritatea americanilor susțin implanturile cerebrale din motive medicale. De exemplu: 77% sunt în favoarea utilizării implanturilor cerebrale cu cipuri de calculator pentru a permite persoanelor paralizate să se miște mai mult. 64% sunt în favoarea utilizării acestora pentru a trata declinul mental legat de vârstă.
Cu toate acestea, același studiu Pew a arătat că majoritatea americanilor au exprimat opinii prudente și negative cu privire la ideea de a utiliza implanturi cerebrale pentru îmbunătățirea funcțiilor cognitive.
„Mai mult de jumătate dintre adulții americani (56%) au declarat că utilizarea pe scară largă a cipurilor cerebrale pentru îmbunătățirea funcției cognitive ar fi o idee proastă pentru societate. Doar 13% au spus că ar fi o idee bună, iar 31%nu erau siguri. O mare majoritate (78%) au declarat că nu ar dori un implant de cip pentru ei înșiși, în timp ce 20% au declarat că ar dori unul.”
În septembrie 2023, Forbes scria că „Neuralink a lui Elon Musk dorește voluntari pentru primul test uman al cipului său de implant cerebral”, participanți care au „tetraplegie cauzată de leziuni ale măduvei spinării cervicale sau scleroză laterală amiotrofică” sau ALS, au cel puțin 22 de ani și „au un îngrijitor de încredere” pentru a participa la un studiu care va evalua siguranța cipului.
„Conform broșurii studiului, finalizarea acestuia va dura aproximativ șase ani. Participanții vor avea nouă vizite la domiciliu și în persoană în primele 18 luni, apoi 20 de vizite repartizate pe parcursul a cinci ani pentru monitorizare și vor avea sesiuni de cercetare de două ori pe săptămână pe durata studiului.
„În cadrul studiului, un robot va fi utilizat pentru a plasa chirurgical „firele ultrafine și flexibile” ale implantului în creier – de acolo, implantul ar trebui să „înregistreze și să transmită wireless semnale cerebrale către o aplicație care decodifică intenția de mișcare”, potrivit Neuralink.”
Dincolo de scopurile medicale, un articol din Business Insider descria cum „mii de oameni stau la coadă pentru a li se îndepărta o parte din craniu și a li se implanta unul dintre cipurile cerebrale ale lui Elon Musk”.
Bloomberg îl cita pe Ashlee Vance, unul dintre biografii lui Elon Musk, care vizitase deja instalațiile Neuralink de 10 ori în trei ani, spunând că firma și-a propus să implanteze mai mult de 22.000 de cipuri până în 2030
„Vance l-a citat pe miliardar spunând că Neuralink trebuie să-și accelereze ritmul de parcă lumea se apropie de sfârșit pentru a ține pasul cu inteligența artificială și cu posibilitatea unei ființe AI care nu ar fi prietenoasă cu oamenii.”, potrivit sursei citate.
În februarie 2024, Daily Mail evidenția un nou documentar care dezvăluie bărbați și femei cărora le-a fost instalată tehnologie în corpurile lor, inclusiv „eyeborg” prin care și-au vindecat daltonismul.
„Cei doi sunt transhumaniști, o mișcare în creștere a oamenilor care speră să adauge noi abilități corpurilor lor cu ajutorul tehnologiei – Elon Musk susținând că o tehnologie precum implantul său Neuralink ar putea îmbunătăți memoria umană sau chiar ar permite oamenilor să trăiască pentru totdeauna ca hibrizi om-mașină.”, scria publicația.
Imagine generată cu AI
The Conversation a pus o întrebare: Deși mai multe companii testează implanturi cerebrale – de ce există atât de multă atenție în jurul Neuralink?
Câteva răspunsuri au arătat că dispozitivele neinvazive poziționate în exteriorul capului unei persoane au fost utilizate în studiile clinice pentru o lungă perioadă de timp, dar nu au primit aprobarea de la Food and Drug Administration pentru dezvoltarea comercială, în timp ce Neuralink a primit aprobarea FDA pentru studii pe oameni în mai 2023.
Deși Musk a anunțat primul studiu pe oameni al companiei pe platforma sa de social media, în ianuarie 2024, informațiile despre implant sunt rare, cu excepția unei broșuri destinate recrutării subiecților de studiu. În plus, Neuralink nu s-a înregistrat la Clinical Trials, așa cum se obișnuiește și cum cer unele reviste academice.
Scientific American a adăugat acest dialog: „Cineva i-a pus [bioinginerului] Ed Maynard, care a fost studentul meu, absolvent în 1999, exact acest tip de întrebare. El a răspuns: Avem obiective modeste: vrem să îi facem pe orbi să vadă, pe paralizați să se miște și pe surzi să audă din nou. Aceasta este o replică veche, care a fost vehiculată timp de 25 de ani. Și, desigur, tot ceea ce facem pentru a îmbunătăți capacitatea oamenilor de a avea aceste capacități ne aduce cu un pas mai aproape de a ajuta persoanele paralizate să comunice și să se miște din nou într-un mod practic, [cu un] dispozitiv comercial.”
BBC a adăugat următoarele: „În timp ce implicarea domnului Musk ridică profilul Neuralink, unii dintre rivalii săi au un istoric care datează de două decenii. Blackrock Neurotech, cu sediul în Utah, a implantat prima dintre numeroasele sale interfețe creier-computer în 2004.
Precision Neuroscience, formată de un co-fondator al Neuralink, își propune, de asemenea, să ajute persoanele cu paralizie. Iar implantul său seamănă cu o bucată foarte subțire de bandă adezivă care se află pe suprafața creierului și poate fi implantat printr-o „micro-fantă craniană”, despre care spune că este o „procedură mult mai simplă.”
Gizmodo a explicat că de fapt este o cursă între Neuralink a lui Elon Musk și China:
„Aceste anunțuri timpurii oferă o privire asupra, potențial, celei mai mari bătălii tehnologice internaționale din următorul deceniu. Când cineva își va da seama cum să vă pună smartphone-ul direct în cap, nu va mai fi nevoie să mișcați un mușchi pentru a derula TikTok-ul, iar corpul dumneavoastră va deveni moale în timp ce companiile de tehnologie vă fură datele gândurilor. În loc să lucrați de acasă, puteți lucra din creierul dumneavoastră; este o realitate distopică la care atât China, cât și Elon Musk lucrează de ani de zile.”
„Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației spune că ar dori să dezvolte mai multe produse cu interfață cerebrală ușor de utilizat. Ministerul notează că tehnologia creierului ar putea fi utilizată în conducerea fără șofer, realitatea virtuală și reabilitarea medicală. Inteligența inspirată de creier, cunoscută și ca inteligență artificială generativă, este citată de mai multe ori ca fiind potențial compatibilă cu aceste noi tehnologii.
Imagine generată de AI
„Anul trecut, guvernul chinez a deschis un laborator de 60 de persoane axat în întregime pe interfețele creier-mașină. Laboratorul se concentrează în principal pe transformarea cercetărilor sale în aplicații practice care ar putea concura cu Neuralink al lui Musk”, anunța South China Morning Post.
Nature.com publică un articol în care se afirmă că „unii cercetători sunt îngrijorați de lipsa de transparență din jurul implantului, care își propune să permită oamenilor să controleze dispozitive doar prin gândire.
„Există frustrare cu privire la lipsa de informații detaliate. Nu a existat nicio confirmare că studiul a început, dincolo de tweet-ul lui Musk. Principala sursă de informații publice privind studiul este o broșură de studiu care invită oamenii să participe la acesta. Dar acesteia îi lipsesc detalii precum locul unde se fac implanturile și rezultatele exacte pe care studiul le va evalua,” spune Tim Denison, neuroinginer la Universitatea din Oxford, Marea Britanie.
Studiul nu este înregistrat la ClinicalTrials.gov, un depozit online administrat de Institutul Național de Sănătate din SUA. Multe universități solicită ca cercetătorii să înregistreze un studiu și protocolul acestuia într-un depozit public de acest tip înainte ca participanții la studiu să fie înrolați. În plus, multe reviste medicale condiționează publicarea rezultatelor de o astfel de înregistrare, în conformitate cu principiile etice menite să protejeze persoanele care participă voluntar la studii clinice. Neuralink, care are sediul central în Fremont, California, nu a răspuns solicitarea Nature de a comenta motivul pentru care nu a înregistrat studiul pe site.
Într-un articol care tratat același subiect, The Guardian întreba la 26 februarie 2024 dacă „ar trebui să ne punem cu toții cipuri în creier?”
Articolul acoperă o mulțime de păreri (atât pro, cât și contra) dar se încheie cu această concluzie: „Când ne pierdem autonomia asupra propriilor noastre stări mentale, asupra propriilor noastre experiențe conștiente, am ajuns într-un punct în care ceea ce înseamnă să fii o ființă umană atârnă în balanță. Indiferent de beneficii, este un preț mare de plătit”.