Promisiunile politicienilor sunt ca prognozele meteo – probabile. În ultimii trei ani, deși s-au jurat că nu vor crește taxele, le-au crescut de trei ori, ducând fiscalitatea la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.
TVA, de la 19 la 21 sau 22%?
Așa că, nici în ceea ce privește TVA-ul n-ar trebui să fim atât de convinși că statul nu va apela la creșterea acestuia. Iar cea mai bună dovadă o reprezintă chiar draftul legii bugetului pe 2025 care prevede venituri suplimentare din aplicarea unor măsuri fiscale de 26,2 miliarde de lei.
6 miliarde își propun să aducă din efectele Ordonanței Trenuleț. De unde vor veni restul de bani? Nu cred că își închipuie nimeni că vestitele e-uri fiscale, inventate de Boloș anul trecut, vor aduce mai mulți bani în acest an, în așa fel încât să reprezinte restul de 4 miliarde de euro trecuți generos în buget.
Astfel că, în teorie dar probabil și în practică, pare că ne așteaptă noi modificări fiscale.
De ce miza principală o reprezintă TVA-ul?
Pentru simplul motiv că decizia de a crește taxa pe valoarea adăugată de la 19 la 21 sau 22% își produce efecte imediat – plătim TVA la aproape tot ce mișcă în economie.
Că nu o vor face de la 1 martie, așa cum se estimează, și că vor aplica majorarea de la 1 iunie, după alegerile prezidențiale, e altă discuție. Ține de calendarul electoral. Cert este că o vor face, mai devreme sau mai târziu pentru simplul motiv că au o gaură bugetară atât de mare încât nu poate fi acoperită din taxele actuale și din împrumuturi.
Deficitul bugetar la finele anului trecut a atins nivelul istoric de 30 de miliarde de euro, iar în 2025 își propun să-l reducă la 26,6 miliarde. Deficit de 7%, într-un an în care economia pune frână și fără să faci reforme va fi aproape imposibil de atins fără creșteri suplimentare de taxe.
Indexarea pensiilor, amânată cel puțin 2 ani
Situația bugetară extrem de gravă este de natură să determine o înghețare a pensiilor nu numai în 2025 ci și în 2026. Vor fi doi ani cu probleme pentru buget și cu probleme în economia reală, motiv pentru care încasările din venituri, cele care alimentează bugetul de pensii, vor rămâne sub cel al plăților efective.
Altfel spus, vom continua să ne împrumutăm cu miliarde de euro pentru a avea cu ce să plătim pensiile. În 2025, de exemplu, pensiile ne costă cu 7 mld. euro mai mult decât anul trecut, urmare a majorării acestora de la 1 septembrie 2024. Iar acești bani nu există și trebuie împrumutați.
Nici în 2026 situația nu va fi mai bună, astfel că promisiunile politicienilor s-ar putea să rămână doar simple povești, cu iz electoral, bineințeles. Chiar și dacă, printr-un gest fără precedent, CCR ar declara neconstituțională ordonanța privind plafonarea pensiilor, ceea ce mă îndoiesc, statul va fi nevoit să găsească alte soluții pentru a le îngheța, din lipsă de bani. Iar dacă vom intra și într-un acord cu FMI, problema pensiilor înghețate va fi bătută în cuie.
Dincolo de indexări, de promisiunea unui ajutor one-off, cert este că problema pensiilor din România e ca o bombă cu ceas căreia i-am aprins fitilul la 1 septembrie. Să nu uităm că, în următorii ani, vor ieși la pensie decrețeii, peste 1 milion de oameni. Din ce le vom plăti pensiile dacă statul nu face nimic concret pentru a stimula crearea de locuri de muncă și creșterea salariilor.