Bashar al-Assad a transmis primul său mesaj după ce a ajuns la Moscova, afirmând pe Telegram că „teroriștii se află acum la putere în Siria”. Liderul de la Damasc a părăsit țara fără să își anunțe apropiații, conform relatărilor presei internaționale.
Mesajul vine la peste o săptămână de la căderea regimului său. Al-Assad a transmis că „nu a abandonat țara în ultimele ore ale bătăliei”, susținând că decizia de a pleca a fost determinată de atacul cu drone asupra bazei ruse de la Hmeimim, unde se refugiase după plecarea din Damasc, scrie EuroNews.
El a adăugat că ar fi preferat să rămână în Siria și să continue lupta. În mesajul său, Al-Assad îi cataloghează pe rebelii care au preluat controlul Damascului drept „teroriști”.
„Eu am planificat să continui lupta împotriva forțelor rebele, dar Rusia m-a evacuat. În niciun moment din timpul acestor evenimente nu am luat în considerare să mă retrag sau să caut un refugiu, iar o astfel de propunere nu a fost lansată de nicio persoană sau parte implicată.”
După două decenii la conducerea Siriei, Al-Assad se află acum la Moscova, unde beneficiază de azil politic alături de familia sa. Liderul sirian a ajuns la putere în anul 2000, după moartea tatălui său, Hafez al-Assad.
Înlăturarea regimului Al-Assad a fost rezultatul unei coaliții de rebeli, condusă de gruparea islamistă radicală Hayat Tahrir al-Sham (HTS). Deși gruparea afirmă că s-a distanțat de legăturile jihadiste, aceasta continuă să fie considerată „organizație teroristă” de mai multe state occidentale, inclusiv SUA.
Conflictul din Siria a izbucnit în 2011, ca urmare a protestelor împotriva regimului condus de Bashar al-Assad. Răspunsul violent al autorităților a dus la o escaladare a conflictului, soldat cu peste 500.000 de victime și cu un sfert din populația țării forțată să-și părăsească locuințele.
Pentru cititorii Q Magazine, redăm în totalitate declarația postată de Bashar – Al Assad:
Declarația Președintelui Bashar al-Assad
Moscova – 16 decembrie 2024
„Pe măsură ce terorismul s-a răspândit în Siria și a ajuns în cele din urmă la Damasc, în seara zilei de sâmbătă, 7 decembrie 2024, au apărut întrebări cu privire la soarta și locul unde se află președintele. Acest lucru s-a produs în mijlocul unui val de dezinformare și al unei narațiuni care este departe de adevăr, menite să reformeze terorismul internațional ca pe o revoluție pentru eliberarea Siriei.
Într-un moment atât de critic din istoria națiunii, în care adevărul trebuie să prevaleze, este esențial să se adreseze aceste distorsiuni. Din păcate, circumstanțele care prevalau în acele momente, inclusiv o întrerupere totală a comunicațiilor din motive de securitate, au întârziat publicarea acestei declarații. Aceasta nu înlocuiește o relatare detaliată a evenimentelor care s-au desfășurat, care va fi oferită atunci când oportunitatea o va permite.
În primul rând, plecarea mea din Siria nu a fost nici plănuită și nici nu a avut loc în ultimele ore ale bătăliilor, așa cum au susținut unii. Dimpotrivă, am rămas la Damasc, îndeplinindu-mi atribuțiile până la primele ore ale zilei de duminică, 8 decembrie 2024. Pe măsură ce forțele teroriste s-au infiltrat în Damasc, m-am mutat în Latakia în coordonare cu aliații noștri ruși pentru a supraveghea operațiunile de luptă. După ce am ajuns la baza aeriană Hmeimim în acea dimineață, a devenit clar că forțele noastre s-au retras complet din toate liniile de luptă și că armata nu mai făcea față. În timp ce situația pe teren continua să se deterioreze, și baza militară rusă a fost atacată cu lovituri de drone.
Fără mijloace viabile de părăsire a bazei, Moscova a cerut comandamentului bazei să organizeze o evacuare imediată din Rusia, în seara zilei de duminică, 8 decembrie. Aceasta a avut loc la o zi după căderea Damascului, în urma pierderea pozițiilor militare, rezultând paralizia tuturor instituțiilor de stat.
În niciun moment din timpul acestor evenimente nu am luat în considerare să mă retrag sau să caut un refugiu, iar o astfel de propunere nu a fost lansată de nicio persoană sau parte implicată. Singura cale de acțiune a fost să continui lupta împotriva atacului terorist.
Reafirm că persoana care, încă din prima zi a războiului, a refuzat să dea salvarea națiunii sale pe un câștig personal, sau să-și compromită poporul în schimbul numeroaselor oferte și ademeniri, este aceeași persoană care a stat alături de ofițerii și soldații armatei pe linia frontului, la doar câțiva metri de teroriști, în cele mai periculoase și intense câmpuri de luptă. Este aceeași persoană care, în cei mai întunecați ani ai războiului, nu a plecat, ci a rămas cu familia sa alături de poporul său, confruntându-se cu terorismul, sub bombardament, și cu amenințările recurente timp de 14 ani. Mai mult, persoana care nu a abandonat rezistența din Palestina și Liban și nu și-a trădat aliații care au stat lângă el, nu poate fi aceeași persoană care și-ar părăsi propriul popor sau ar trăda armata și națiunea căreia îi aparține.
Nu am căutat niciodată poziții pentru câștig personal, dar m-am considerat întotdeauna un custode al unui proiect național, susținut de credința poporului sirian, care a crezut în viziunea sa. Am purtat o convingere neclintită în voința și capacitatea poporului sirian de a-și proteja statul, de a-și apăra instituțiile și de a-și susține deciziile până în ultimul moment.
Când statul cade în mâinile terorismului și capacitatea de a aduce o contribuție semnificativă este pierdută, orice poziție devine lipsită de scop, făcând ocuparea sa fără sens. Acest lucru nu diminuează, în niciun fel, sentimentul meu profund de apartenență la Siria și poporul ei – o legătură care rămâne neclintită de orice poziție sau circumstanță. Este o apartenență plină de speranță că Siria va fi din nou liberă și independentă.“