Paul Cazan, 73 de ani, a spus pentru ProSport că nu crede că Sportul Studențesc va mai reveni vreodată în elita fotbalului românesc.
Rapid, FCU, Corvinul, UTA Arad, Petrolul, Poli Timișoara, FC Argeș sunt câteva dintre echipele de tradiție care au luat-o din nou de la zero și au încercat revenirea. Unele au reușit, altele au retrogradat din nou din prima ligă, dar cel puțin au reînceput un nou proiect după falimentul vechilor societăți.
Însă, nu același lucru se poate spune și despre Sportul Studențesc, formație care i-a avut în echipă înainte de 1990 pe jucători legendari ca Gino Iorgulescu, Mircea Sandu, Aurică Țicleanu, Marcel Coraș, Gică Hagi sau Paul Cazan.
Până în 2017, Sportul a fost al doilea cel mai vechi club de fotbal din România încă în activitate, după CFR Cluj, fiind înființat în 1916. A reușit să încheie o dată pe locul doi în Liga 1, în 1986, a jucat și de trei ori finala Cupei României de-a lungul vremii, dar în 2017 s-a retras oficial și din Liga 4.
Sportul Sudențesc a fost o echipă foarte bună în fotbalul românesc înainte de 1990, cu victorii de senzație și pe plan internațional. După anii 2000 Sportul Studențesc a avut din nou o generație foarte bună în Liga 1, una din care făceau parte Pătrașcu, Gigel Bucur, Mazilu, Dacian Varga, Curelea, Ferfelea, Chihaia, Tibi Bălan sau Costin Lazăr, dar și generația mai veche a lui Tom Cristea, Răzvan Lucescu sau Oprișan.
Pe 20 septembrie 1984, cu puștiul de pe atunci Gică Hagi în echipă, Sportul învingea pe fostul stadion „23 August”, scor 1-0, pe Inter Milano. Golul echipei noastre a fost reușit de către Mircea Sandu. Însă, foarte mulți foști jucători ai Sportului Studențesc consideră că cel mai mare rezultat obținut pe plan internațional e eliminarea danezilor de la Brondby. S-a jucat în dublă manșă, 0-3 în Danemarca și 3-0 în Regie, și după loviturile de departajare, Sportul s-a calificat în turul următor al Cupei UEFA.
La „loterie” a fost tot 3-0, portarul Gheorghe Cristian apărând toate șuturile nordicilor. Primul penalty al oaspeților a fost ratat chiar de legendarul Peter Schmeichel, goalkeeper-ul care avea ulterior să devină unul dintre cei mai mari portari ai lui Manchester United. La Brondby juca pe atunci și Brian Laudrup.
ProSport a luat legătura cu unul dintre legendarii fotbaliști ai Sportului Studențesc, Paul Cazan, 73 de ani, cel care a vorbit despre echipa sa de suflet.
(Foto Paul Cazan)„Vă dați seama că mă doare sufletul rău de tot când văd că alte echipe de tradiție din România au revenit în fotbal, iar Sportul Studențesc, acolo unde eu am jucat, este îngropat și cred că va rămâne definitiv îngropat. Mi-am pierdut chiar și ultima speranță că Sportul o să mai renască vrodată. După moartea lui Mac Popescu, chiar că nu mai am nicio speranță că Sportul o să revină. Cu Șiman nu se mai pune problema, iar alți oameni nu vor dori să bage bani într-un proiect luat de la zero.
Probabil oamenii care au bani și sunt interesați să investească în fotbal consideră că Sportul Studențesc nu are un bazin mare de suporteri, deși să știți că și în Regie exista un grup de suporteri foarte sufletiști.
Însă, după moartea lui Mac Popescu eu mi-am pierdut și ultima speranță. V-am spus și mă repet: Mac Popescu era singurul om care mai putea să convingă pe cineva să bage bani la Sportul și să ia un proiect de la zero cu această echipă. Cred că se putea discuta chiar și cu patronul Academiei Gerrmane, cea care activează acum în Regie. Mac Popescu poate că era singurul om care să îl facă pe acel patron să încerce renașterea Sportului, dar Mac Popescu nu mai este, iar eu nu văd pe nimeni altul capabil să străngă rândurile, să aibă răbdare și să ia un proiect de la zero. Vă spun că mă doare rău de tot că echipa la care eu, Gino Iorgulescu, Mircea Sandu, Aurică Țicelanu, pe final de carieră, Coraș, chiar și Gică Hagi vreo trei ani, am jucat nu mai există în fotbal. Este mare păcat”,a spus Paul Cazan.