Astăzi îi sărbătorim pe Sfinții Constantin și Elena. La mulți ani, celor care le poartă numele!
În fiecare an, pe 21 mai îi sărbătorim pe cei care poartă numele Sfinților Constantin și Elena. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena care se celebrează anual la 21 ale lunii mai este cea mai mare sărbătoare creștină a bisericii ortodoxe din această lună.
Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena. Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Nis, în Serbia). După moartea tatălui său, în 304, a fost proclamat împărat. Intră în conflict cu Maxențiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcția pe care el o deținea.
În ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va ieși biruitor din luptă.
În anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creștinilor și astfel, creștinismul devine religie permisă în imperiu. Religia crestină va deveni religie de stat, in vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).
Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.
Imparateasa Elena este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost rastignit Hristos. A zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locașuri.
Datorită împăratului Constantin şi mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, în care oameni sfinţi şi minţi luminate au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic. Sf. Constantin cel Mare a fost un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele Sf. Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.
Vechile credințe populare spun că în ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.
Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmein și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.