Sărbătorile Pascale, între bucuria tradițiilor și risipa alimentară alarmantă.
În timp ce familiile românești se pregătesc să celebreze Paștele cu bucurie și respectarea tradițiilor, un fenomen îngrijorător ia amploare: achizițiile excesive de alimente, care conduc inevitabil la o risipă semnificativă. Potrivit datelor Green Report, o familie ajunge să cumpere de patru ori mai multă mâncare decât necesarul real pentru masa de sărbătoare.
Cifrele privind risipa alimentară la nivel național sunt elocvente. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, citat de G4Media, estimează că aproximativ 49% din risipa alimentară din România provine din gospodăriile individuale, totalizând anual 2,5 milioane de tone de alimente aruncate. Această cantitate impresionantă ar putea umple peste 127.500 de camioane, formând o coloană ce s-ar întinde de la București până la München. Mai mult, cantitatea de alimente irosită anual ar fi suficientă pentru a hrăni întregul oraș Cluj-Napoca timp de două decenii. Un studiu din 2020 realizat de Food Waste Combat arată că până la 50% din risipa alimentară din orașe este generată chiar de consumatorii individuali.
Analizând tipurile de alimente cel mai des aruncate, studiul menționat relevă că mâncarea gătită ocupă primul loc (24%), urmată de fructe (22%), legume (21%), pâine și produse de panificație (20%), lapte și lactate (11%), carne (1%) și alte alimente (1%). Această risipă are loc în contextul în care românii alocă între 30% și 40% din veniturile lor pentru hrană, un procent semnificativ mai mare comparativ cu media Uniunii Europene de 10%, conform datelor Comisiei Europene. La nivelul UE, anual se risipesc peste 59 de milioane de tone de alimente, echivalentul a 132 kg per persoană, conform Consiliului European.
Cauzele risipei alimentare în perioada de Paște
Mai mulți factori contribuie la acest fenomen în timpul sărbătorilor pascale. Unul dintre aceștia este lipsa obișnuinței de a estima corect cantitățile necesare, ceea ce determină mulți români să cumpere în exces, de teamă să nu aibă suficient pentru masa festivă. De asemenea, tradiția de a umple masa cu diverse preparate atunci când oaspeții sosesc joacă un rol important.
Cami Gui, fondatoarea „Clujul Sustenabil”, explică pentru Economedia: „Nu estimezi corect porțiile, că nu ai acest obicei. Mai este și faptul că nu știi exact câți îți vin la masă. Este treaba asta românească, că nu vrei să-i zici și nu vrei să deranjezi întrebând direct. Mai este ceva care vine, cumva, antropologic din istoria noastră de români: această frică să n-avem destul, să n-avem stoc în caz că se închid prea mult magazinele, cum era înainte, că se închideau mai mult timp. De asemenea, este și ideea socială de a nu ne fi masa goală când vin oamenii la noi. E un mix de obicei cultural, abilități tehnice de a ne gestiona mâncarea și trauma generațională.”
Sociologul Barbu Mateescu adaugă pentru aceeași sursă: „Mă duc cu gândul acum la un lucru observat despre oamenii care erau în altă situație, și anume cei care au ieșit din închisorile comuniste, din aparatura de redresiune politică din perioada 1946-1965. Stocau mere sau pâine până se stricau, pentru că rămăseseră cu trauma din anii de detenție, pe principiul: „Să fie acolo, căci nu se știe niciodată”. Evident că trauma prin care a trecut fiecare român tânăr, nu a fost chiar atât de gravă, în acest context. Există, însă, în continuare impactul ăsta: să fie acolo mâncare. Generații diferite au frigiderele pline, în măsuri diferite. Și cu cât vorbim despre oameni mai vârstnici, cu atât frigiderele sunt mai pline la propriu. E o traumă și o nevoie de asigurare a viitorului în caz că se întâmplă ceva.”
Soluții propuse pentru reducerea risipei
Cami Gui sugerează supermarketurilor să adopte strategii de vânzare accelerate pentru produsele care riscă să rămână nevândute după Paște, în loc de promoții care încurajează achizițiile excesive. De asemenea, ar putea promova produsele locale, oferindu-le clienților idei de rețete pascale pentru a le integra mai ușor în meniu.
Pentru consumatori, o soluție simplă este organizarea de mese comune cu prietenii și rudele, unde fiecare aduce resturile rămase după sărbători. Depozitarea corectă a alimentelor este, de asemenea, crucială pentru a le prelungi valabilitatea. În cazul resturilor, creativitatea în bucătărie poate transforma preparatele rămase în noi feluri de mâncare, evitând astfel aruncarea lor. Sugestii includ servirea sosurilor separat pentru a nu contamina cantități mari de mâncare, transformarea resturilor în sandvișuri sau șaorme, budinci din cozonac și prăjituri sau clasicul salam de biscuiți. Chiar și ouăle rămase pot fi transformate în pastă de ouă.
„Ca să prevenim risipa, putem pune sosuri înainte de servire și să le păstrăm separat. Dacă este să risipim una din ele, măcar să nu risipim tot conținutul. Dacă a rămas ceva, poate aruncăm sosul, dar nu aruncăm cartofii, fasolea sau carnea. Alte idei de mâncare sunt sandvișurile și șaormele din ce a rămas. De asemenea, poți face un un mix de cozonaci și prăjituri puse cu lapte, vanilie și ouă la cuptor, să faci un fel de prăjitură-budincă din resturi. Și, evident, clasicul salam de biscuiți, pe care îl faci din resturi de prăjituri. În cazul ouălor, mai greu cu congelarea, însă putem face o pastă din ele. Risipa vine și din cauză că oamenii s-au săturat să mănânce același lucru de 4-5 ori, iar transformarea lor în alte feluri de mâncare resetează atitudinea față de mâncarea respectivă”, conchide Cami Gui.