România continuă să aibă cea mai ridicată rată de sărăcie din Uniunea Europeană, arată oficialii Băncii Mondiale într-un raport despre România, documentul fiind publicat luni, 6 ianuarie.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Disparitățile semnificative între urban și rural persistă, iar România a avut, de asemenea, cel mai mare decalaj de gen în ceea ce privește participarea la forța de muncă din UE.
Diagnosticul de țară
În plus, decalajul de prosperitate a fost de 1,9, ceea ce indică faptul că veniturile ar trebui să se dubleze aproape în medie pentru a atinge standardul de prosperitate de 25 de dolari americani pe zi. După metodologia Băncii Mondiale, decalajul de prosperitate este o măsură a bunăstării sensibilă la distribuție: decalajul crește atunci când toate veniturile cresc și se îmbunătățește mai rapid atunci când cresc veniturile persoanelor mai sărace.
Banca Mondială a făcut recent un diagnostic de țară al României, arătând că, în ciuda creșterii economice impresionante, va fi dificil să înregistrăm progrese în reducerea sărăciei dacă nu vor fi soluționate provocările legate de guvernare. Aceasta presupun consolidarea instituțiilor, astfel încât toți românii să aibă acces egal la servicii publice de înaltă calitate și oportunități de a-și valorifica potențialul.
Diagnosticul pornește de la premisa că guvernanța și constrângerile instituționale rămân principalele provocări transversale pentru dezvoltarea României Aceste constrângeri împiedică potențialul României pentru o creștere mai puternică și mai favorabilă incluziunii, furnizarea de servicii publice de înaltă calitate pentru toți cetățenii, îmbunătățirea standardelor de viață pentru români din toate regiunile, crearea de locuri de muncă mai bune în sectorul privat și îmbunătățirea capacitatății de adaptare la și de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și dezastrelor naturale, arată Banca Mondială.
O provocare semnificativă
O populație care îmbătrânește, împreună cu migrația și lipsa competențelor adaptate cerințelor pieței muncii, continuă să restrângă forța de muncă atât de necesară pentru o creștere economică mai puternică. Aceste provocări sunt agravate și mai mult de impactul economic al pandemiei de COVID-19 și al războiului în curs din Ucraina.
Actualizarea SCD din 2023 propune șase căi pentru a depăși treptat aceste provocări, atenuând impactul economic al pandemiei prelungite de COVID-19 și al războiului în curs din Ucraina, îmbunătățind calitatea vieții, în special pentru cei mai săraci și vulnerabili, precum și îmbunătățind reziliența în fața schimbările climatice și a dezastrelor naturale.
Abordarea sărăciei energetice rămâne o provocare semnificativă, în special pentru cei cu venituri mici, mai arată Banca Mondială în raportul publicat ieri. În 2023, aproximativ 13,6% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a plăti facturile de utilități – una dintre cele mai mari rate din UE –, rata crescând la 28,3% în rândul celor care trăiesc în sărăcie.
Creșterile recente ale prețurilor la energie ar putea crește moderat atât sărăcia energetică, cât și sărăcia veniturilor grupurilor vulnerabile – cum ar fi beneficiarii de asistență socială.
În ceea ce privește reforma pensiilor, eliminarea indicelui de corecție și egalizarea vârstelor de pensionare între bărbați și femei vor spori echitatea pensiilor și egalitatea de gen, cu efecte neutre sau pozitive asupra sărăciei, în timp ce modificarea structurii punctelor de pensie de serviciu va contribui la un sistem mai echitabil.
În ciuda unui deficit fiscal în creștere, o înăsprire fiscală majoră nu a avut loc încă. Salariile au crescut consistent, iar scăderea inflației oferă o oarecare ușurare gospodăriilor și susține reducerea sărăciei. Ritmul reducerii sărăciei (măsurat la pragul de 6,85 USD/zi) a încetinit în 2024, mai arată Raportul Băncii Mondiale.