Aproximativ 300 din tot județul vor participa duminică, 12 ianuarie, la protestul organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în București, anunță reprezentanții partidului de la Botoșani.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Deși coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR și Minorități a stabilit deja noile date pentru alegerile prezidențiale – primul tur pe 4 mai și al doilea tur pe 18 mai –, liderii AUR cer „reluarea turului 2”.
300 de botoșăneni anunțați la protestul AUR din București
Senatorul AUR, Cătălin Silegeanu, a declarat că botoșănenii își vor da întâlnire duminică dimineață în municipiul Botoșani. De acolo, vor pleca spre București cu un autocar, trei microbuze închiriate, un microbuz aparținând partidului, precum și cu mașinile personale. La un calcul simplu, AUR asigură deocamdată aproximativ 150-160 de locuri pentru transportul participanților.
„Vor participa 300 de botoșăneni din tot județul. Se pleacă la ora 5:00 de la Kaufland. (…) Singurul autocar pe care l-am găsit e de la RVG, iar microbuzele le-am închiriat de la Aros Rent a Car. Mai avem microbuzul partidului și alte mașini personale. Minim 40-50 de botoșăneni ni se vor mai alătura, foarte mulți oameni sună în fiecare zi, avem o medie 20-30 de persoane care își manifestă interesul de a participa la protest”, a declarat Cătălin Silegeanu.
Pentru ce protestează
Partidul de dreapta radicală Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) anunţă organizarea unui „protest masiv pentru libertate şi democraţie”, pe data de 12 ianuarie, împotriva deciziei abuzive a „regimului condus de Klaus Iohannis” de a anula alegerile prezidenţiale. Formațiunea politică a transmis miercuri, într-un comunicat de presă, că manifestația a fost autorizată, precizând totodată care va fi traseul pe care se vor deplasa protestatarii, în Capitală.
Conform acestora, manifestația „este autorizată” și va avea următorul traseu: Piața Universității – Piața Victoriei – Pasajul Basarab – Palatul Cotroceni – Piața Operei – Calea Victoriei – Piața Victoriei.
Ce vor protestatarii
La scurt timp după Anul Nou, Alianța pentru Unirea Românilor a anunțat, pentru prima dată, că organizează pe 12 ianuarie, în București, un protest pentru a cere reluarea alegerilor „cât mai urgent”. Liderul AUR a susținut că va fi „cel mai mare miting”.
George Simion, a anunțat ulterior, la Realitatea TV că „va fi cel mai mare miting”. „Este mitingul românilor care așteptau o chemare, într-o zi anume, să iasă într-un număr mare. Nu am vorbit cu Georgescu”, a spus liderul AUR.
Formațiunea sa a constestat vehement, până în prezent, anularea alegerilor prezidențiale și rămânerea președintelui Klaus Iohannis în funcție. De altfel, George Simion l-a acuzat în repetate rânduri pe șeful statului că este un „uzurpator”.
De ce este Iohannis încă preşedinte
Pe 6 decembrie, odată cu anularea alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională a României a decis ca președintele Klaus Iohannis să rămână în funcție până la alegerea unui nou președinte.
Klaus Iohannis a motivat pe 18 decembrie, că rămânerea lui în funcție și după expirarea mandatului, în 21 decembrie, nu este o ingerință a sa, ci o prevedere clară din Constituție, pe care Curtea Constituțională (CCR) a vrut să o sublinieze. „Dacă aș pleca, ar trebui să plec doar prin demisie. Nu aș face-o fără o motivație extrem, extrem de solidă. Și aș face-o doar dacă ar exista un interes public major”, a susținut Iohannis, într-o conferință de presă la Bruxelles.
Alegeri anulate de CCR
CCR a anulat întregul proces electoral al alegerilor prezidenţiale, prin hotărârea nr. 32. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidenţial, ce urma să aibă loc pe 8 decembrie, nu s-a mai desfăşurat.
Curtea şi-a motivat decizia pe baza documentelor desecretizate pe 4 decembrie 2024și prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din data de 28 noiembrie, transmise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – Direcţia Generală de Protecţie Internă, Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).
Din examinarea documentelor desecretizate, CCR a constatat că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele, de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice, au spus judecătorii constituționali.
Informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI în ședința CSAT de la finalul lunii noimebrie au indicat faptul că finanţarea campaniei candidatului proto-legionar Călin Georgescu pe rețeaua de socializare TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este „o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”.