Aleșii locali au votat în cadrul ședinței de Consiliul Local de joi, 19 decembrie, majorarea impozitelor pentru clădirile și terenurile din municipiul Botoșani care se află într-o stare avansată de degradare.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Supraimpozitarea de 400% se va aplica pentru mai multe edificii de pe raza municipiului, printre care Casa Palaga, Casa „Friedrich Costiner”, un teren și o clădire situate pe strada Manolești Deal și mai multe clădiri de pe Bulevardul Mihai Eminescu.
„Probabil sunt de la PNL și de asta”
Primarul comunei Lunca, Ovidiu Maxim, este proprietarul unui imobil degradat de pe Bulevardul Mihai Eminescu pentru care a fost „taxat” și în 2024, însă a atacat hotărârea în instanță. În plus, acesta a insinuat că această taxare s-ar fi făcut pe criterii politice.
„Ați dat o hotărâre prin care ați mărit taxele și impozitele. Am făcut demers în instanță și la momentul actual încă se judecă. Am depus cerere pentru demolare, dar nu mi se acceptă. Nu-i patrimoniu, nu-i nimic. În tot orașul sunt 10 clădiri în situația mea, de anul trecut și până acum. Probabil sunt de la PNL și de asta…Evaluați-le pe toate, inclusiv primăria are”, a spus Ovidiu Maxim.
Arhitectul primăriei subliniază că imobilul face parte dintr-o zonă de protecție și are valoare de patrimoniu, conform unei fișe oficiale.
„Face parte din zona de protecție, avem o fișă unde este trecută ca și clădire cu valoare de patrimoniu care ar trebuie să fie propusă spre lansare și recomandă să fie reabilitată, în niciun caz desființată. Noi v-am transmis la un moment dat o fișă cu avizul de oportunitate nefavorabilă”, a transmis Lăcrămioara Constantinescu, arhitect șef interimar.
Ulterior, a intervenit și consilierul local Andrei Amos, spunând că „normal ar fi să vedem care este finalitatea acestui proces, după care putem mări impozitul pe clădire. Mi se pare logic”.
„Eu aș considera că se prejudiciază bugetul local”
Ea explică faptul că hotărârea contestată în instanță vizează taxa pentru anul 2024, în timp ce proiectul actual de hotărâre se referă la anul 2025. Din moment ce nu există o decizie judecătorească precedentă care să stabilească un cadru obligatoriu pentru primărie, Chițanu consideră că respingerea proiectului actual ar putea afecta negativ bugetul local.
„Hotărârea atacată în instanță privește majorarea taxei aferente anului care se încheie la 31 decembrie 2024. Ceea ce este în acest proiect de hotărâre este valabil pentru anul viitor, respectiv 2025. Motiv pentru care, neexistând un precedent stabilit de instanță, să aibă valoare obligatorie pentru noi, eu aș considera că se prejudiciază bugetul local dacă nu se votează acest proiect, urmând ca domnul să uzeze de dreptul lui de a ataca în instanță”, a declarat Oana Chițanu, secretar general al primăriei.
Proiectul a fost votat cu 14 voturi pentru, șase abțineri și un vot împotrivă.
Măsura a fost votată pentru prima dată în 2016
Măsura impozitului majorat se aprobă de către deliberativul local, individual, pentru fiecare clădire şi teren în parte şi se aplică tuturor proprietarilor/coproprietarilor, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost adoptată hotărârea de CL.
Măsura care vizează plata unui impozit majorat pentru clădirile şi terenurile neîngrijite a fost votată în fiecare an, începând cu anul 2016, însă până la această dată nici un proprietar de teren sau clădire nu a plătit impozitul majorat, cel mai probabil din calcule electorale.
Aleşii nu au dorit să-i supere pe contribuabili, chiar dacă în municipiu există multe clădiri şi terenuri neîngrijite. Dacă la terenurile neîngrijite problema se rezolvă simplu, prin câteva lucrări de amenajare, în cazul clădirilor, mai ales a celor care sunt monument istoric, reabilitarea poate ajunge la un efort financiar de zeci de mii sau chiar sute de mii de lei. De cele mai multe ori, proprietarii clădirilor de patrimoniu motivează că nu au bani pentru reabilitarea acestora.