“De ce toată lumea își pune speranțele în Trump?”
Trump, salvatorul? Ucrainenii neliniștiți pun la îndoială puterea președintelui de a pune capăt războiului
Liudmyla Parybus nu-și ține respirația pentru ca viitorul președinte american să pună capăt războiului din Ucraina.
“Nu-mi pun nicio speranță în el”, a declarat studenta în vârstă de 20 de ani pentru Reuters în centrul orașului Kiev. “În cele din urmă depinde de noi”.
Scepticismul ei este împărtășit de mulți ucraineni care nu prea au încredere în promisiunile lui Donald Trump de a ajunge rapid la un acord de pace după ce va intra luni la Casa Albă.
“Soarta noastră este în mâinile noastre”, a declarat Marharyta Deputat, un director de vânzări în vârstă de 29 de ani. “Nu ne putem baza pe nimeni altcineva”.
Hanna Horbachova, în vârstă de 55 de ani, nu pune viitorul familiei sale pe seama unui sfârșit negociat al conflictului, care durează de aproape trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei.
Proprietara unei afaceri de panificație înfloritoare a fost nevoită să își părăsească locuința din regiunea Donețk în urmă cu un deceniu, după ce au izbucnit lupte între guvernul ucrainean și milițiile susținute de Rusia în estul Ucrainei, iar două acorduri de pace negociate la nivel internațional au eșuat ulterior.
Ea nu exclude abandonarea noii sale locuințe din Dnipro dacă marea armată rusă a lui Vladimir Putin continuă să se îndrepte spre orașul din sud-est.
“Nu se va opri în regiunea Donețk, Zaporizhzhia sau Dniptopetrovsk”, a declarat ea pentru Reuters, în timp ce în brutăria sa se auzea pâinea prăjită. “El va merge mai departe”.
Deși sceptică cu privire la șansele unui acord, ea crede totuși că noul președinte american are o șansă de a deveni un simbol al păcii la nivel mondial, dacă își respectă promisiunile.
“Trump are ocazia de a intra în istorie ca salvator al unei națiuni uriașe”, a declarat Horbachova.
Într-adevăr, nu toată lumea respinge perspectiva ca Trump să contribuie la accelerarea încetării focului; în urma alegerii sale, mai mult de o treime dintre ucraineni cred că războiul se va încheia până la sfârșitul anului 2025, potrivit unui sondaj realizat în decembrie pe un eșantion de aproximativ 1 100 de persoane de către compania de cercetare Gradus Research, față de aproximativ un sfert cu șase luni înainte.
Acest sondaj a arătat că 31% dintre respondenți se așteaptă ca războiul să continue “ani de zile”, iar alți 31% au spus că este greu de spus.
Oleksandr Merezhko, șeful comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ucrainean, a declarat, de asemenea, că Trump și-ar putea consolida moștenirea prin aducerea păcii și securității în Ucraina.
“Ucraina trebuie să devină o poveste de succes pentru Trump”, a declarat Merezhko pentru Reuters. “El poate intra în istorie ca un câștigător”.
Totuși, pozițiile de negociere ale celor două părți aflate în război rămân foarte îndepărtate. Consilierii lui Trump recunosc acum că războiul din Ucraina va necesita luni sau chiar mai mult timp pentru a fi soluționat, ceea ce reprezintă o adaptare drastică la realitate cu privire la cea mai importantă promisiune de politică externă a sa, aceea de a încheia un acord de pace în prima zi a mandatului său.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a insistat foarte mult pentru o invitație la NATO ca fiind cea mai bună modalitate de a descuraja o viitoare agresiune rusă; el și alți oficiali se tem că orice acord care nu ar fi o alianță puternică din partea Washingtonului ar permite Kremlinului să aștepte și, eventual, să riposteze.
“Își vor consolida capacitățile militare pentru a reveni”, a declarat Oleksii Reznikov, fost ministru al apărării și negociator de pace cu Rusia, pentru Reuters. “Vor dori să continue ceea ce au început în 2014 și au continuat în 2022”.
În timp ce Putin a declarat că este deschis să discute un acord de încetare a focului cu Trump, el exclude să facă orice concesii teritoriale majore și insistă ca Kievul să renunțe la ambițiile de a adera la NATO, au declarat cinci surse pentru Reuters în noiembrie.
“O NOUĂ AVENTURĂ MILITARĂ”
Eșecul final al celor două acorduri de încetare a focului care au determinat fuga lui Horbachova din țara sa de origine în urmă cu un deceniu – pe care Ucraina îl pune parțial pe seama lipsei unui sprijin militar occidental solid – arată pericolele și capcanele oricărui pact de pace.
Aceste acorduri, cunoscute sub numele de acordurile de la Minsk, după numele capitalei belaruse în care au fost semnate în 2014-2015, s-au prăbușit rapid pe fondul acuzațiilor de încălcare din partea ambelor părți. În timp ce luptele la scară largă s-au diminuat după 2015, creând contururile unui conflict înghețat, ciocnirile au izbucnit sporadic înainte de invazia Rusiei de acum trei ani.
Familia Horbachova a părăsit Horlivka în urmă cu 10 ani din cauza luptelor și s-a reinstalat în Toretsk, unde și-a început afacerea cu produse alimentare. După izbucnirea războiului la scară largă în 2022, s-au mutat din nou, părăsind Toretsk cu puțin timp înainte ca bombardamentele rusești să le avarieze brutăria. Orașul este acum pe punctul de a fi capturat de forțele ruse.
Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko, care a semnat acordurile de la Minsk în timp ce se afla la putere și care este acum un adversar politic al lui Zelenskiy, a fost de acord cu opinia actualului lider că aderarea Ucrainei la NATO este esențială.
“Am mai fost acolo și astfel știm că nimic nu ar funcționa la fel de eficient și sigur de data aceasta și în viitor ca invitarea Ucrainei și aderarea la NATO”, a declarat el pentru Reuters. “Numai acest lucru ar evita o nouă aventură militară a Rusiei și ar face să domnească pacea, nu forța”.
Pe câmpul de luptă, ambele părți fac presiuni pentru a-și îmbunătăți pozițiile înainte de orice discuții de pace, armata ucraineană, care nu dispune de efective suficiente, luptând pentru a opri avansul Rusiei în est și pentru a-și menține poziția în regiunea Kursk din Rusia.
Potrivit lui Samir Puri, director de cercetare la Centrul pentru guvernanță globală și securitate din cadrul think-tank-ului londonez Chatham House, chiar dacă se convine asupra unui acord de încetare a ostilităților, aplicarea acestuia ar putea fi o provocare majoră. Acesta a afirmat că rămâne deschisă întrebarea cine va monitoriza și va aplica încetarea focului.
Roman Kostenko, un deputat care a comandat unități ale forțelor speciale pe linia frontului până la alegerea sa în parlament în 2019, a declarat că, din experiența sa, nu se putea face mare lucru dacă o parte deschidea focul pe câmpul de luptă și cealaltă răspundea.
“Sunt cineva care a trăit zeci de încetări ale focului, poate 20”, a adăugat el. “Fiecare dintre aceste armistiții cu Rusia nu a durat mai mult de cinci minute”.