România se află într-un risc iminent de recesiune, avertizează economiștii, pe fondul stagnării economice și al perspectivelor de creștere a taxelor și înghețare a salariilor.
Semnalele din piață indică o posibilă scădere economică accentuată, iar economistul Radu Georgescu avertizează că măsurile de austeritate planificate pentru anul 2025 vor diminua consumul, principalul motor al economiei României.
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), economia României a stagnat în trimestrul 3 al anului 2024. Potrivit definiției recesiunii, aceasta apare atunci când există două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului. Deja stagnarea este văzută ca un semnal de alarmă, având în vedere că 70% din PIB-ul României provine din consumul populației.
Radu Georgescu explică faptul că măsurile planificate pentru 2025, precum creșterile de taxe și înghețarea salariilor pentru bugetari, vor reduce consumul și implicit capacitatea economiei de a crește.
„Creșterile de taxe și înghețarea salariilor vor lovi direct consumul, iar fără consum nu vom putea să susținem creșterea economică”, a declarat economistul, potrivit Adevarul.ro.
Un alt factor alarmant este creșterea dobânzilor la credite. Vineri, 10 ianuarie 2025, România a înregistrat o cotație de 7,7% la dobânda pe 10 ani, cel mai mare nivel din ultimii 10 ani, cu excepția unei perioade scurte din 2022. „Dobânzile vor continua să crească, deoarece inflația și riscul de țară al României sunt în creștere constantă”, subliniază Radu Georgescu.
Această tendință va afecta direct populația, crescând costurile pentru creditele bancare și diminuând valoarea pensiilor private. În acest context, economistul recomandă evitarea creditelor bancare în 2025.
O altă problemă majoră identificată este presiunea asupra monedei naționale. România are cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, ceea ce contribuie la devalorizarea leului.
„Cursul euro ar trebui să crească în fiecare zi, având în vedere deficitul imens. Statul a menținut cursul stabil prin vânzarea de euro obținuți din împrumuturi, dar această strategie nu va mai fi sustenabilă în 2025. Personal, am ales să-mi țin economiile în euro pentru a mă proteja de fluctuațiile cursului valutar”, explică Georgescu.
Mediul de afaceri din România este deja afectat de măsurile de austeritate adoptate de Guvern. Ordonanța „trenuleț” a impus restricții financiare care ar putea diminua PIB-ul în 2025. IMM România a lansat un apel pentru crearea unor programe de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, subliniind importanța unui mediu economic stabil și predictibil.
„Relansarea economică necesită programe clare de susținere pentru IMM-uri și investiții strategice în sectoare cu potențial de creștere, precum IT-ul, tehnologia verde, agricultura și turismul.
Este esențial ca autoritățile să reducă numărul actelor normative și să renunțe la măsurile de austeritate care afectează mediul economic”, au transmis reprezentanții IMM România.
Datele INS arată că deficitul comercial al României a continuat să crească în 2024. În luna noiembrie, importurile au crescut cu 6,2%, depășind semnificativ creșterea exporturilor, care s-au majorat cu doar 1,6%.
Per ansamblu, în perioada ianuarie-noiembrie 2024, exporturile au scăzut cu 1%, în timp ce importurile au crescut cu 3,3%, accentuând dezechilibrul comercial.
În schimb, turismul a înregistrat o creștere ușoară. Sosirile în structurile de primire turistică au crescut cu 4,4% în perioada ianuarie-noiembrie 2024, iar înnoptările au crescut cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceste cifre reprezintă un semnal pozitiv într-un context economic dificil.