Liderul belarus Alexander Lukașenko a declarat duminică că unii dintre oponenții săi politici au “ales” să meargă la închisoare, în timp ce își exprima votul în cadrul unor alegeri care urmau să îi prelungească cei 31 de ani de guvernare.
Lukașenko, în vârstă de 70 de ani, a susținut o lungă conferință de presă în cadrul căreia a fost întrebat cum ar putea fi votul liber și corect, având în vedere că toate figurile principale ale opoziției sunt în închisoare sau au fugit din țară.
“Unii au ales închisoarea, alții au ales “exilul”, cum spuneți dumneavoastră. Nu am dat pe nimeni afară din țară”, a spus el.
Lukașenko a declarat că nimeni nu a fost împiedicat să vorbească în Belarus, dar închisoarea a fost “pentru oamenii care au deschis gura prea larg, pentru a o spune direct, cei care au încălcat legea”.
Statele Unite și Uniunea Europeană au descris alegerile de duminică drept o farsă, având în vedere represiunea oponenților politici și interzicerea presei independente.
“Acesta este un afront flagrant la adresa democrației”, a declarat șeful politicii externe a UE, Kaja Kallas, în ajunul votului. Liderul opoziției în exil, Sviatlana Tsikhanouskaya, a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că Lukașenko își pregătește realegerea ca parte a unui “ritual pentru dictatori”.
Lukașenko a respins criticile ca fiind lipsite de sens și a declarat că este irelevant pentru el dacă Occidentul a decis să recunoască sau nu alegerile.
Atât UE, cât și SUA au declarat că nu îl recunosc ca lider legitim al Belarusului după ce acesta și-a folosit forțele de securitate pentru a zdrobi protestele în masă după ultimele alegeri din 2020, când guvernele occidentale au susținut afirmația lui Tsikhanouskaya potrivit căreia el a falsificat rezultatele pentru a o împiedica să câștige.
Zeci de mii de persoane au fost arestate. Grupul pentru drepturile omului Viasna, care este interzis ca organizație “extremistă”, afirmă că există încă aproximativ 1 250 de prizonieri politici.
Lukașenko a declarat că a eliberat multe persoane, referindu-se la cele peste 250 de grațieri pe care le-a acordat în ultimul an.
PUTIN ALIAT
Întrebat despre cazul disidentei Maria Kalesnikava, el a acuzat-o de “încălcarea regimului”, dar a spus că este sănătoasă și a invitat un corespondent BBC să meargă să o vadă în închisoare.
“În orice stat trebuie să îți asumi responsabilitatea dacă încalci legea. Legea este severă, dar este lege”, a spus el.
Lukașenko, care și-a luat cățelul cu el la o secție de votare din Minsk, candidează împotriva altor patru candidați. Niciunul dintre aceștia nu a formulat vreo contestație sau critică serioasă.
Deși nu există nicio îndoială cu privire la rezultat, el se confruntă cu alegeri dificile într-un nou mandat de cinci ani, care va fi al șaptelea din 1994.
Războiul din Ucraina l-a legat mai strâns ca niciodată de președintele rus Vladimir Putin, Lukașenko oferindu-și țara drept rampă de lansare pentru invazia din 2022 și acceptând ulterior ca Moscova să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus.
Pe măsură ce se prefigurează posibile discuții de pace, analiștii politici spun că Lukașenko se folosește de eliberarea prizonierilor în încercarea de a începe să repare legăturile cu Occidentul și de a asigura câștiguri pentru el și Belarus în cazul în care conflictul se încheie.
Tsikhanouskaya a declarat pentru Reuters în această săptămână că Lukașenko joacă un joc cu Occidentul. “Trebuie să oprim represiunile, trebuie să eliberăm toți prizonierii și poate atunci vom vorbi cu voi”, a spus ea.