Distrugerea naturii. În timp ce summitul COP16 al Organizației Națiunilor Unite privind biodiversitatea, care durează două săptămâni, începe luni la Cali, în Columbia, iată ce trebuie să știți despre declinul rapid al naturii – și despre importanța acesteia pentru economia globală, scrie Reuters.
Distrugerea naturii
Plantele și animalele joacă un rol important în menținerea naturii, de la ciclul nutrienților într-un ecosistem la aerarea solurilor și amenajarea râurilor. Fără plante și animale, lumea nu ar fi locuibilă pentru oameni.
Cu toate acestea, conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale (IUCN), mai mult de un sfert din speciile cunoscute din lume, adică un total de aproximativ 45.300 de specii, sunt în prezent amenințate cu dispariția.
Printre animalele pe cale de dispariție se numără marsuinul vaquita din Mexic, rinocerul alb nordic din Africa și lupul roșu din Statele Unite.
Conform World Wide Fund for Nature (WWF), populațiile monitorizate de animale sălbatice s-au redus cu 73% la nivel mondial până în 2020, comparativ cu cifrele din 1970.
Distrugerea naturii. PĂDURILE
Deoarece pădurile adăpostesc cele mai multe specii de plante și animale din orice ecosistem, inclusiv 68% din speciile de mamifere, oamenii de știință consideră că nivelurile de defrișare reprezintă un bun indicator al distrugerii naturii.
În 2021, peste 100 de țări s-au angajat să stopeze defrișările și degradarea pădurilor până în 2030. În 2023, suprafața despădurită era cu 45 % mai mare decât cea care ar trebui să fie pentru a îndeplini obiectivul pentru 2030, conform Forest Declaration Assessment, o analiză anuală publicată de o coaliție de organizații de cercetare și ale societății civile.
În timp ce rata defrișărilor a scăzut în Amazonul brazilian, aceasta a crescut în Bolivia, Indonezia și Republica Democrată Congo, se arată în analiză.
De asemenea, oamenii de știință sunt îngrijorați de degradarea pădurilor, incendiile, exploatarea forestieră și alte forțe distructive deteriorând pădurile, dar fără a le distruge complet. Evaluarea a arătat că obiectivul de a pune capăt degradării este cu 20% în urmă.
Distrugerea naturii. PESCUITUL ȘI OCEANELE
Pescuitul este principala cauză a distrugerii vieții sălbatice marine, conform Platformei interguvernamentale științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), cea mai importantă autoritate științifică mondială în domeniul naturii.
Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), peste 40 de țări, cu o populație totală de 3,2 miliarde de oameni, se bazează pe fructele de mare pentru cel puțin 20% din proteinele lor nutritive.
Aproximativ 38% din stocurile de pește sunt supraexploatate, comparativ cu aproximativ 10% la mijlocul anilor 1970, potrivit FAO. WWF afirmă că pescuitul excesiv destabilizează, de asemenea, ecosistemele recifelor de corali, care oferă adăpost, hrană și locuri de hrănire pentru un sfert din viața marină a lumii.
Anul acesta a avut loc cea de-a patra înălbire în masă a coralilor din lume, mai mult de jumătate din zonele recifelor din întreaga lume înălbindu-se din cauza temperaturilor ridicate ale mării.
Distrugerea naturii. AGRICULTURA
Conform WWF, agricultura determină aproximativ 90% din despăduririle tropicale, junglele făcând loc fermelor de soia, fermelor de vite, plantațiilor de ulei de palmier și altor producții în masă de mărfuri.
Distrugerea naturii. Potrivit Băncii Mondiale, guvernele plătesc anual cel puțin 635 de miliarde de dolari sub formă de subvenții pentru agricultură, care sunt dăunătoare pentru mediu, și probabil alte câteva trilioane de dolari sub formă de subvenții indirecte.
Țările au convenit la COP15 din 2022 să identifice subvențiile dăunătoare până în 2025 și să le reducă cu cel puțin 500 de milioane de dolari pe an începând cu 2030.
De asemenea, ecologiștii au îndemnat băncile să nu mai ofere credite sectoarelor de produse de bază legate de despăduriri. Între ianuarie 2023 și iunie 2024, băncile au oferit credite în valoare totală de aproximativ 77 de miliarde de dolari acestor întreprinderi, conform Coaliției Forest & Finance, care reunește grupuri de cercetare și de apărare.
Distrugerea naturii. IMPACTUL ECONOMIC
Fie că este vorba de insectele care polenizează culturile, de plantele care filtrează rezervele de apă dulce sau de pădurile care furnizează lemn pentru construcții, natura și creaturile sale furnizează gratuit economiei mondiale o multitudine de materiale și servicii.
Conform Forumului Economic Mondial, aproximativ 44.000 de miliarde de dolari din producția economică anuală a lumii – adică aproximativ jumătate din total – se bazează pe aceste resurse și servicii naturale. Aceasta include 2,1 trilioane de dolari în Statele Unite, 2,4 trilioane de dolari în Uniunea Europeană și 2,7 trilioane de dolari în China.
Banca Mondială estimează că prăbușirea anumitor servicii ecosistemice, cum ar fi pescuitul sau pădurile indigene, ar putea costa economia mondială 2,7 trilioane de dolari anual până în 2030, aproximativ 2,3% din producția mondială.
Distrugerea naturii. Programul ONU pentru mediu estimează că cheltuielile pentru natură trebuie să crească la 542 de miliarde de dolari pe an până în 2030, față de 200 de miliarde de dolari în 2022, pentru a stopa pierderea naturii și a îndeplini obiectivele climatice.