175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetul care a redefinit literatura română și a devenit simbolul culturii noastre naționale. De altfel, data de 15 ianuarie a fost aleasă ca Ziua Culturii Naționale, un omagiu adus contribuției sale de necontestat la patrimoniul spiritual al românilor.

Dincolo de imaginea sa de poet romantic și visător, Mihai Eminescu era un om plin de contradicții și pasiuni. Puține lucruri se știu despre viața sa personală, iar poveștile descoperite adesea adaugă o notă umană personalității sale legendare

Curiozități din viața „poetului nepereche”-juca fotbal la Cernăuți

Visa să devină călugăr. În momentele grele din viața sa, poetul și-a dorit să renunțe la tumultul existenței cotidiene. Pe 23 iunie 1883, Eminescu i-a cerut lui Titu Maiorescu să fie primit într-o mănăstire din București și să devină călugăr. Potrivit lui Theodor Codreanu, această dorință a apărut într-o perioadă în care sănătatea sa mentală era afectată, iar el simțea că nu mai există cale de salvare. Deși nu se știe la ce mănăstire ar fi vrut să meargă, acest episod ilustrează frământările profunde ale poetului.

Fotbalist și șahist pasionat dar și înotător. Deși imaginea sa este asociată mai degrabă cu contemplarea și melancolia, Eminescu obișnuia să joace fotbal în anii de liceu la Cernăuți, alături de colegii săi, pe maidanul de lângă strada Ciucur Mare. Totuți era atras și de „sportul minții”, șahul. În 1884, în timpul unei internări la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași, obișnuia să joace frecvent șah cu prietenii săi, cum ar fi Pompiliu, Burla și Humpel. Această activitate îl ajuta să-și relaxeze mintea și să petreacă timpul într-un mod constructiv. George Călinescu l-a prezintat pe Mihai Eminescu ca pe un sportiv pasionat de înot, gimnastică şi ridicat greutăţi. ”Prutul de la Cernăuţi făcuseră din Mihai un bun înotător, cu voluptăţi tritonice”, preciza criticul literar.

Eminescu, bodybuilder ”Era frumos. Dimineaţa făcea gimnastică şi ridica nişte greutăţi. Eminescu se lua la întrecere cu ceilalţi studenţi găzduiţi la masa monahei Ştefania Lungulesei şi ridicau, dintr-o dată, «bombele de piatră» ( gantere-n.r)”, a spus maica Epraxia Diaconescu, călugăriţă care-l cunoscuse în adolescenţă pe Eminescu la Mînăstirea Văratec.

Probleme cu matematica. Deși avea o memorie excepțională, poetul a recunoscut că matematica nu era punctul său forte. „Matematicile sunt cele mai grele științe de pe fața pământului”, spunea el, după cum relatează criticul literar George Călinescu.

175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu! „Luceafărul” – record mondial. Unul dintre cele mai cunoscute și apreciate poeme eminesciene, „Luceafărul”, a fost omologat în 2009 de Academia Recordurilor Mondiale drept cel mai lung poem de dragoste din lume. Lucrarea a fost începută în 1873 și a fost finalizată abia în 1883, după aproape un deceniu de șlefuire literară. Cu peste 98 de strofe, această operă transcende epocile, devenind o emblemă a profunzimii și complexității iubirii, dar și a genialității poetului.

Un astereoid îi poartă numele! În semn de recunoaștere internațională, asteroidul 9495, descoperit în 1971, a fost redenumit în anul 2000 „Mihai Eminescu”. Această onoare îl plasează pe poet alături de alte personalități românești care și-au lăsat numele imprimat pe harta cosmică.

Eminescu poliglot Pasiunea pentru istorie și literatură l-a transformat pe Eminescu într-un poliglot. Poetul cunoștea cel puțin opt limbi străine, printre care latina, italiana, franceza, greaca și turca. Avea o curiozitate nestinsă, iar dacă îl interesa un subiect, era capabil să-l studieze zile întregi fără pauză.

175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu! Avea voce puternică, cânta cu lăutarii

Puțini știu că Eminescu avea o voce impresionantă, care atrăgea atenția tuturor. Lăutarul Toma Micheru povestea cum poetul a cântat întreaga noapte la o petrecere, fără să răgușească. Micheru chiar a remarcat că vocea sa cristalină l-ar fi transformat într-un cântăreț celebru, dacă nu ar fi fost poet. Se pare că Eminescu fredona adesea și în plimbările sale, iar cei care îl ascultau rămâneau fascinați.

Viața lui Eminescu a fost subiectul unui singur film artistic, intitulat „Luceafărul” (regizat de Emil Loteanu în 1987). Deși realizarea cinematografică nu a acoperit toate aspectele vieții poetului, filmul rămâne o mărturie vizuală a impactului său cultural

Există doar patru fotografii cunoscute şi certificate că îl reprezintă pe Eminescu

175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu