România este în topul ţărilor în care copiii sunt dependenţi de social media, arată un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). 22% dintre copiii români cu vârste între 11 şi 15 ani se încadrează în categoria celor care folosesc social media în mod problematic, adică au dezvoltat o dependenţă. Psihologi, consilieri parentali şi profesori atrag atenţia asupra pericolelor din ecranele colorate. În cel mai mare spital de urgenţă pentru copii din Capitală, Grigore Alexandrescu, au ajuns mai mulţi copii cu fracturi şi lovituri în urma unei provocări pe reţeaua TikTok.
România are cea mai mare rată a copiilor de 11 până la 15 ani care folosesc mult prea mult reţelele de socializare şi se încadrează în categoria „problematic“, adică se simt rău când nu folosesc social media. Astfel, 22% dintre copiii români din categoria de vârstă menţionată au această problemă, după cum arată un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a vizat un număr de 44 de state din mai multe părţi ale lumii. Procentul din România este dublu faţă de media acestor state care au intrat în studiul OMS.
De altfel, chiar recent managerul celui mai mare spital de urgenţă pentru copii din Bucureşti, spitalul Grigore Alexandrescu, atrăgea atenţia că o provocare pe TikTok a adus circa 20 de copii de urgenţă la spital cu fracturi grave sau lovituri. Care este părerea specialiştilor şi cum putem limita efectele negative ale social media?
„Social media contribuie la dezvoltarea unor standarde nerealiste legate de imaginea corporală sau succesul personal, ceea ce poate duce la scăderea stimei de sine, anxietate şi depresie. Copiii şi adolescenţii devin vulnerabili la fenomene precum cyberbullyingul sau compararea constantă cu alţii, ceea ce poate afecta sănătatea emoţională. În plus, expunerea prelungită la mediul online favorizează izolarea socială şi dificultăţile în a dezvolta relaţii autentice în viaţa reală“, a spus psihologul Mariana Demeter, fondatoarea Clinicii Alegria. Specialista a atras atenţia că minorii sunt foarte expuşi la dependenţa de social media, creierul lor se află în plină dezvoltare, iar reţelele asta fac: stimulează constant eliberarea de dopamină, cunoscut şi ca hormonul recompensei, ceea ce îi atrage şi îi face să revină constant pentru o „doză“ şi mai mare.
„Spre deosebire de alte forme de dependenţă, cum ar fi cea de substanţe, dependenţa de social media este mai subtilă şi poate trece neobservată mult timp. Cu toate acestea, efectele sale pot fi la fel de dăunătoare, incluzând dificultăţi de concentrare, iritabilitate şi pierderea interesului pentru alte activităţi“, a mai spus Mariana Demeter.
Cine trebuie să facă primul pas?
Soluţiile pentru a ţine copiii departe de riscurile din social media sunt la părinţi mai ales, dar şi la profesori.
„Cu metodele adecvate, poţi să îi ţii pe copii la ore departe de social media. Oricum noi folosim tehnologia când avem o activitate care necesită acest lucru. Altfel, metodele tradiţionale, pixul, hârtia, caietul ajută foarte mult să le antrenăm creierul. Este un fenomen foarte periculos. Suntem părinţii unor copii expuşi tot mai des unor lucruri pe care nici noi nu le înţelegem foarte mult. Cred că un sprijin constant şi un focus atent ca părinţi, profesori este vital. Părinţii trebuie să fie vigilenţi, cred că trebuie să verificăm mereu anturajul copiilor“, crede Cătălina Georgescu, profesoară de engleză din Capitală.
Iar Gabriela Hranovschi, specialist în dezvoltarea copilului, subliniază că părinţii trebuie să umple timpul copiilor astfel încât ei să stea cât mai puţin pe reţelele sociale.
„Copiii au nevoie de conectare şi, neprimind-o, o caută pe social media. Ei sunt conectaţi la o realitate foarte distorsionată. Ce se întâmplă în social media nu este real şi chiar în etapele în care ei trebuie să se conecteze cu realitatea, se raportează la informaţiile primite virtual“, a spus Gabriela Hranovschi.
„Astfel, atunci când ridică ochii din ecrane, nu se mai regăsesc în realitatea «plictisitoare». Ei îşi pierd răbdarea, nu mai sunt dispuşi să depună efort, îşi iau valori din online în funcţie de ce urmăresc.“ Ea este consilier parental şi specialist în educaţie timpurie, educator Montessori certificat.
Este interzicerea o variantă?
Australia are un proiect prin care vrea să interzică folosirea reţelelor de social media de către minorii de până în 16 ani. O astfel de soluţie, cred specialiştii, nu ar putea produce efecte decât în rândul celor care nu au folosit niciodată social media până acum.
„Nu ştiu cât de aplicabilă este. Nu cred că până la 16 ani în 2024 putem să introducem nişte reguli încât, după ce au fost expuşi atât timp, copiilor să le interzicem accesul. Nu cred că este o soluţie care poate da roade“, crede profesoara Cătălina Georgescu.
Gabriela Hranovschi crede că merită să ne uităm la ce fac alte state pentru a ne găsi modele deja aplicate şi cu rezultate. Ea crede că măsura ar putea fi mai naturală pentru copiii care nu au apucat să stea încă pe reţelele sociale.
„Nu este suficient să tăiem accesul, trebuie să umplem acel timp. Ei stau pe reţele pentru că noi, adulţii, nu am reuşit să-i angrenăm în activităţi pentru vârsta lor. Este nevoie de asumarea noastră, să vedem ce le dăm în loc, au nevoie de o structură“, a completat specialista.
Precedente
Pericolul expus de medicul Alexandru Ulici, managerul Spitalului de Copii Grigore Alexandrescu din Capitală, după ce 20 de copii au venit cu fracturi sau lovituri în spital, nu este unul singular. În urmă cu aproape un deceniu, o provocare pe social media care a fost denumită „balena albastră“ a provocat un val de reacţii la nivel mondial după ce oamenii au atras atenţia că utilizatorii angrenaţi în acest „joc“ treceau prin mai multe provocări, iar la final erau „provocaţi“ să îşi ia viaţa.
În aceeaşi perioadă, în 2016, un joc online, Pokemon Go, crea de asemenea pericol pentru utilizatori, care „vânau“ figurine virtuale, care le apăreau pe ecrane, fără să fie atenţi la ce se întâmplă în jurul lor. Mai multe accidente şi chiar decese s-au petrecut în Japonia, potrivit presei, în urma acestui joc.