Premisa că studenţii şi angajaţii din Generaţia Z sunt „nativi AI” este o miză riscantă pentru mediul de afaceri şi cel academic, iar excesul de încredere al acestei generaţii în folosirea inteligenţei artificiale trebuie privită cu prudenţă. Este una dintre concluziile noului raport.
Sondajul a avut ca scop obţinerea de informaţii aprofundate cu privire la aptitudinile în materie de inteligenţă artificială ale peste 5.000 de respondenţi din Generaţia Z, provenind din 16 ţări. Raportul a relevat că, deşi membrii Generaţiei Z înţeleg care produse şi activităţi beneficiază de sprijinul inteligenţei artificiale, capacitatea lor de a evalua critic tehnologia este deficitară.
În cazul adoptării inteligenţei artificiale, cercetarea a constatat că majoritatea membrilor Generaţiei Z utilizează această tehnologie: 61% sunt „utilizatori medii”, 15% sunt „superutilizatori”, iar 24% sunt „utilizatori deficitari”.
În ceea ce priveşte aptitudinile, respondenţii din Generaţia Z au înregistrat cele mai mari punctaje la întrebările referitoare la înţelegerea modului de funcţionare al inteligenţei artificiale ca, de exemplu, în selectarea acelor activităţi şi produse care utilizează AI în mod obişnuit (69%). Totuşi, aceştia au manifestat mai puţină siguranţă în legătură cu întrebările care se referă la formularea comenzilor optime pentru operarea cu Inteligenţa Artificială (56%), şi au înregistrat cele mai mici punctaje la evaluarea critică şi identificarea lacunelor, cum ar fi posibilitatea ca sistemele AI să inventeze fapte (44%).
Mai încurajator este faptul că, potrivit punctajelor, respondenţii conştientizează importanţa abilităţilor tehnice şi emoţionale necesare în domeniul inteligenţei artificiale, evaluând creativitatea şi curiozitatea drept cele mai importante aptitudini necesare pentru o bună utilizare a inteligenţei artificiale (52%), urmate de gândirea critică (47%) şi de abilităţile de scriere de cod/programare (46%). Aceasta reprezintă fundamentul percepţiei Generaţiei Z cu privire la beneficiile şi riscurile inteligenţei artificiale.
Respondenţii consideră că cele mai mari avantaje ale inteligenţei artificiale sunt economia de timp în activităţile repetitive, analizarea cantităţilor mari de date şi reducerea erorilor umane, iar cele mai mari riscuri sunt, în opinia lor, creşterea şomajului, diminuarea creativităţii şi învăţării umane şi producerea de informaţii false.
Cu toate că mulţi membri ai Generaţiei Z folosesc inteligenţa artificială ca instrument care să îi ajute să înveţe, există o discrepanţă de percepţie a acesteia în mediul profesional şi cel educaţional. 42% dintre respondenţi consideră că profesorii lor ar descuraja utilizarea inteligenţei artificiale pentru efectuarea anumitor activităţi, în timp ce doar 15% au spus acelaşi lucru cu privire la angajatorul lor.
Este posibil să existe o corelare cu modul în care această tehnologie este percepută uneori ca un factor care favorizează plagiatul în instituţiile de învăţământ, cadrele didactice aflându-se în situaţia de a găsi un echilibru între nevoia de a îi pregăti pe elevi şi studenţi pentru piaţa muncii şi preocuparea ca aceştia să nu devină excesiv de dependenţi de noile tehnologii. Rezultatele indică faptul că instituţiile de învăţământ şi companiile încearcă să ţină pasul cu evoluţiile tehnologice rapide ale inteligenţei artificiale, dar acestea conturează şi calea de urmat pentru a identifica modalităţi prin care companiile pot contribui la eliminarea lacunelor de alfabetizare în utilizarea IA de Generaţia Z, care tinde să aibă o viziune optimistă cu privire la aceasta, dar care ar putea fi excesiv de încrezătoare în abilitatea sa de a evalua tehnologia pentru o utilizare optimă.
Raportul arată că organizaţiile trebuie să doteze Generaţia Z cu abilităţile potrivite pentru a înţelege, utiliza şi evalua inteligenţa artificială cu scopul de a inova şi a se dezvolta în mod responsabil.