O banană de mărime medie furnizează aproximativ 105 de calorii, cu 27 de grame de carbohidraţi, dintre care 14,5 grame sunt zaharuri. Printre principalii săi micronutrienţi, potasiu (aproximativ 422 mg, sau 9% din necesarul zilnic), magneziu şi vitamina B6 (aproximativ 33% din doza zilnică recomandată). Conţine si 3 grame de fibre, utile pentru sănătatea intestinală şi doar o cantitate mică de grăsimi (0,5 g) şi de sodiu (1 mg).
Bananele sunt o sursă bogată de fibre, în special fibre solubile, care ajută la reglarea digestiei şi la prevenirea constipaţiei. De asemenea, favorizează creşterea bacteriilor bune în tractul intestinal. Pentru cei care suferă de probleme cu stomacul, bananele sunt adesea recomandate deoarece sunt uşor de digerat şi delicate pe mucoasa gastrică.
În plus, datorită conţinutului lor de potasiu şi magneziu, pot contribui la sănătatea inimii, ajutând la menţinerea tensiunii arteriale sub control şi reducând riscul de hipertensiune arterială. Un studiu recent sugerează chiar că aportul regulat de magneziu poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale şi a nivelului de colesterol, ambii factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
În cele din urmă, combinaţia de carbohidraţi şi zaharuri naturale face din banană o gustare ideală pentru a face rost de energie; special pentru sportivi, înainte sau după antrenament intens. În plus, prezenţa vitaminei B6 poate avea efecte benefice asupra producţiei de serotonină, un neurotransmiţător care afectează pozitiv starea de spirit şi somnul.
Unele studii făcute de Singapore Chinese Health Study au indicat că consumul regulat de banane şi alte fructe pe termen lung poate fi asociat cu un risc mai scăzut de depresie.
Dincolo de numeroasele proprietăţi benefice, bananele nu sunt complet lipsite de contraindicaţii. Conţinutul ridicat de zahăr le face un aliment care trebuie consumat cu moderaţie, mai ales pentru cei care urmează o dietă hipocalorică sau au nevoie să-şi monitorizeze nivelul zahărului din sânge.
Consumul excesiv ar putea provoca vârfuri glicemice, care sunt deosebit de problematice pentru cei care suferă de diabet. Pentru a atenua acest efect, experţii recomandă asocierea bananelor cu alimente bogate în proteine sau fibre, precum nucile sau seminţele, care pot ajuta la stabilizarea zahărului din sânge prin încetinirea absorbţiei carbohidraţilor.
De asemenea, este important de ştiut că bananele conţin şi tiramină, o substanţă care poate declanşa dureri de cap severe la persoanele deosebit de sensibile, mai ales atunci când fructele sunt foarte coapte.
Pentru cei cu probleme renale, aportul de banane trebuie evaluat împreună cu medicul. Consumul excesiv poate provoca greaţă sau probleme gastro-intestinale.
Experţii sunt în general de acord că o banană pe zi este sigură pentru persoanele sănătoase şi poate face parte dintr-o dietă echilibrată. Pentru a obţine beneficii maxime, este util să combinaţi bananele cu alte tipuri de fructe şi legume, asigurând astfel un aport complet de nutrienţi şi fibre.
Prin urmare, sunt excelente şi pentru o gustare rapidă, mai ales dacă sunt combinate cu o sursă de proteine (cum ar fi iaurtul grecesc) sau grăsimi sănătoase (cum ar fi o mână de migdale).