Taxa pe construcţii speciale, cunoscută şi „taxa pe stâlp", a fost redusă de la 1,5% la 1%, conform deciziei luate în şedinţa de Guvern. Măsura face parte din „Ordonanţa trenuleţ" şi va afecta infrastructura care nu este impozitată la nivel local.
Ministerul Finanţelor are la dispoziţie 90 de zile pentru elaborarea normelor de implementare, perioadă în care va analiza impactul asupra fiecărui sector industrial.
Prima plată este programată după 1 iulie 2025, iar a doua după 1 octombrie.
Tanczos admite că ar fi fost preferabil să existe o analiză de impact înainte de introducerea taxei. Cu toate acestea, perioada de 90 de zile va permite consultări cu industriile afectate şi elaborarea unor norme de implementare eficiente, cu evaluarea impactului specific pentru fiecare sector.
Federaţia Patronală a Energiei a criticat deja această decizie, avertizând că taxa a fost introdusă fără consultări prealabile şi ar putea afecta semnificativ sectoarele economice strategice.
Tanczos Barna, după ce Guvernul a adoptat Ordonanţa „trenuleţ”: Situaţia nu este uşoară
Ministrul Finanţelor menţionează că este vorba despre o ordonanţă pentru „ajustare multisectorială”: „România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de chetuieli publice. Este fără tăgadă. Iar această ordoanţă ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate necesară pentru a corecta traiectoria construcţiei bugetare. Anul următor este un an a solidarităţii, în care economia trebuie să se sprijine, în primul şi în primul rând, pe mediul privat, pe investiţiile publice masive, finanţate de la bugetul european şi de la buget naţional”.
Potrivit ministrului, avem nevoie „şi de acele reaşezări fiscale în zona mediului privat, astfel încât să menţinem atractivitatea investiţională a României”.
„Situaţia nu este uşoară, înţelegem nemulţumirile, venim după ani grei de pandemie, de inflaţie, criza energiei, război la graniţă şi un an electoral destul de complicat. Oamenii au trecut prin foarte multe încercări. Este normal ca statul, în momentul în care ne confruntăm cu o asemenea situaţie, să se uite în primul rând în propria ogradă şi răspunde cerinţelor mediului privat, dar şi aşteptărilor cetăţenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devine un stat care îşi respectă cetăţenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta înseamnă reaşezarea, asta înseamnă ajustarea multisectorială”, adaugă ministrul.
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, declară că va încerca să construiască bugetul pentru anul 2025 fără majorări ale cotei TVA sau ale altor impozite. O decizie finală va fi luată la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, după analiza execuţiei bugetare anuale.
Ministrul a subliniat că obiectivul este încadrarea în limita de deficit de 7%, deşi aceasta este „extrem de restrictivă".
El a explicat că o eventuală majorare a TVA ar avea efecte negative asupra mediului de afaceri şi consumului, ducând totodată la creşterea inflaţiei.
„Eu voi face tot posibilul să construim bugetul anului 2025 fără majorare de cotă la TVA şi la impozit. Vom vedea luna ianuarie care este situaţia finală anuală cu deficituri”, spune ministrul.
„Nu ne dorim să se împovăreze şi mai mult consumul. TVA-ul îl ştim foarte bine, o să ducă la o reducere a consumului şi se va duce şi în inflaţie, imediat. Deci vom face tot posibilul să evităm asemenea decizii sau majorări de inflaţie”, adaugă acesta.
Marcel Ciolacu a făcut declaraţii înainte de şedinţa de guvern în care a confirmat adoptarea ordonaţei trenuleţ:
Premierul a susţinut că măsurile sunt necesare din cauză că situaţia economică s-a deteriorat rapid în UE.
„Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea ratingului de ţară, alungarea investitorilor şi împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente şi şomaj pentru foarte mulţi români. De aceea, am hotărât, împreună cu partenerii de coaliţie, să adoptăm azi aşa-zisa «ordonanţă trenuleţ», pentru a ţine sub control deficitul bugetar în 2025, aşa cum ne-am angajat în faţa Comisiei Europene, prin planul fiscal", a spus Ciolacu.
Premierul a subliniat că deficitul bugetar ridicat, de 3,92% din PIB peste nivelul prevăzut în buget, impune măsuri urgente pentru a evita riscuri economice severe.
Ciolacu a anunţat că Guvernul va adopta Ordonanţa „Trenuleţ”, care urmăreşte reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană.
Premierul a respins acuzaţiile că această ordonanţă ar reprezenta austeritate, explicând că măsurile sunt structurate pentru a stopa creşterea cheltuielilor statului, a reduce risipa bugetară şi a creşte veniturile la buget prin reforme structurale incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Premierul a apărat deciziile luate de Guvern în acest an, menţionând majorările de pensii şi salarii, investiţiile în infrastructură, sănătate şi energie, subvenţiile pentru menţinerea preţurilor la utilităţi şi eliminarea inechităţilor pentru pensionari. Aceste măsuri, a spus el, au fost esenţiale pentru „a face dreptate pentru milioane de oameni şi a sprijini economia”.
Ciolacu a avertizat că lipsa unor măsuri economice responsabile ar putea duce la scăderea rating-ului de ţară, alungarea investitorilor şi creşterea dobânzilor la împrumuturi, ceea ce ar genera recesiune, falimente şi şomaj. El a subliniat importanţa menţinerii accesului la fondurile europene şi din PNRR, care sunt esenţiale pentru modernizarea României.
Ciolacu a încheiat spunând: „Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticaţi-mă pe mine, dar lăsaţi România să meargă înainte şi să se dezvolte. Nu se poate altfel!”
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că introducerea impozitului pe construcţii speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele şi după ce ministrul finanţelor va avea discuţii cu marile companii care vor urma să aibă investiţii.
Principalele prevederi ale ordonanţei trenuleţ
- creşte impozitul pe dividende: acesta va fi majorat de la 8% la 10%
- eliminarea facilităţilor fiscale acordate IT-ştilor, precum şi angajaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
- pragului de taxare pentru microîntreprinderi scade la 250.000 euro de la 500.000 euro din 2025 şi la 100.000 euro în 2026.
- pensiile nu cresc, rămân la nivelul din noiembrie 2024
- limitarea la şase a călătoriilor gratuite cu trenul pentru pensionari şi angajaţii companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor
- îngheţarea salariilor bugetarilor la nivelul din noiembrie 2024
- orele suplimentare de lucru ale bugetarilor se vor compensa doar prin zile libere, nu vor fi plătite
- sporurile şi primele bugetarilor nu vor creşte în 2025, ci vor rămâne la nivelul din noiembrie 2024
- sunt eliminate toate voucherele pentru bugetari, cu excepţia celor pentru creşe
- indemnizaţia de hrană pentru bugetari rămâne îngheţată la valoarea din noiembrie 2024
- cheltuielile de transport în concediu ale bugetarilor nu vor mai fi decontate
- îngheaţarea angajările la Stat. Excepţia fac posturile unice vacante
- voucherele de vacanţă vor avea valoarea de 800 de lei şi vor fi acordate bugetarilor ale căror salarii de bazã nete din luna anterioarã acordãrii acestora sunt de pânã la 8.000 lei.
- în guvern se înfiinţează Departamentul pentru eficienţă guvernamentală, prin reorganizarea altor instituţii din subordinea guvernului, care va avea ca obiective restructurarea, reducerea şi eficientizarea cheltuielilor publice în cuantum de minimum 1% din PIB în 2025
- subvenţia alocată partidelor politice se va diminua cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024
Studenţii şi elevii
- studenţii vor beneficia de reducere de 90% din biletul de tren doar pentru călătoriile între localitatea de domiciliu şi oraşul unde are sediul facultatea
- nu se va acorda miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat
- reducerea tarifului pentru transportul local şi metrou va fi micşorată de la 90% la 50%
- alocaţiile nu vor creşte cu rata inflaţiei