Diferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi scade tot mai mult. Momentan, cei doi candidaţi sunt despărţiţi de 976 de voturi, după ce centralizarea 99,87% din voturi. Procentual, diferenţa dintre candidatul PSD şi candidata USR înseamnă de 0,01%.
Mai sunt de numărat 24 de secţii.
Candidaţii PSD şi USR sunt despărţiţi de 0,03 procente, aproxiamtiv 3700 de voturi la centralizarea a 99,83 % dintre secţii.
Diferenţa între Ciolacu şi Lasconi este de puţin peste 7500 de voturi cu câteva zeci de secţii rămase de numărat. Locul doi se va juca la cîteva mii de voturi - arată simulările actuale.
Georgescu este câştigătorul primului tur. Lasconi a redus din nou din diferenţă şi se aproprie de Ciolacu la 13.900 de voturi.
Bătălia pentru ultimul bilet în turul doi se duce pâna la ultimele voturi. Diferenţa scade de la un minut la altul.
Scade din nou diferenţa între locurile 2 şi 3. Acum candidata USR este la sub 33.000 voturi, iar trendul pare să o favorizeze. Mai sunt de numărat doar voturi din Bucureşti şi Diaspora + o singură secţie din Vasului.
Este posibil astfel să avem primul tur doi din istoria post-decembristă a României fără un candidat al PSD.
Călin Georgescu a depăşit pragul de 2 milioane de voturi şi conform calculelor Mediafax nu mai poate pierde primul loc. Cursa pentru locul doi este la limită. Ciolacu are un avans de 80.000 de voturi în faţa lui Lasconi, dar voturile rămase ( aproximativ 500.000) de numărat sunt din Bucureşti şi Diaspora unde candidata USR are procente bune.
După numărarea voturilor din 95,43% din secţiile de votare, Marcel Ciolacu, candidatul PSD la prezidenţiale, are 1.703.321 de voturi, fiind situat pe locul al doilea după Călin Georgescu, candidat independent.
Elena Lasconi, candidatul USR, a primit 1.505.403voturi.
Direferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi s-a diminuat sub 200.000 de voturi şi este în scădere.
Diferenţa dintre locul 2 şi locul 3, Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi, după numărarea voturilor din 94% din secţiile de votare, este de puţin peste 240.000 de voturi.
După numărarea voturilor din 94,18% din secţiile de votare, Marcel Ciolacu, candidatul PSD la prezidenţiale, are 1.682.989 de voturi, fiind situat pe locul al doilea după Călin Georgescu, candidat independent.
Elena Lasconi, candidatul USR, a primit 1.441.261 voturi.
Direferenţa dintre Ciolacu şi Lasconi este de puţin peste 240.000 de voturi şi este în scădere.
După centralizarea a 89,27 % dintre voturile exprimate în ţară, Călin Georgescu continuă să fie pe primul loc, cu 21,99 %. El este urmat de liderul PSD, Marcel Ciolacu, cu 21,34 % şi Elena Lasconi, cu 16,34 %.
Pe următoarele locuri se situează George Simion (14,55 %), Nicolae Ciucă (9,45 %), Mircea Geoană (5,95 %), Kelemen Hunor (5,31 %) şi Cristian Diaconescu (2,95 %).
În mod surprinzător, Ludovic Orban a reuşit să obţină, până la această oră, 17.061 de voturi, adică 0,23%.
Rezultate parţiale după numărarea voturilor din 81,32% din secţii:
CĂLIN GEORGESCU 1.414.807 22,1 %
ION-MARCEL CIOLACU 1.413.848 22,08 %
ELENA-VALERICA LASCONI 965.426 15,08 %
GEORGE-NICOLAE SIMION 954.562 14,91 %
ION-MARCEL CIOLACU 1.312.989 - 22,27 %
CĂLIN GEORGESCU 1.303.172 - 22,11 %
GEORGE-NICOLAE SIMION 884.845- 15,01 %
ELENA-VALERICA LASCONI 866.511 - 14,7 %
NICOLAE-IONEL CIUCĂ 571.020 -9,69 %
HUNOR KELEMEN 344.486 - 5,84 %
MIRCEA-DAN GEOANĂ 326.209-5,53 %
CRISTIAN DIACONESCU 162.661 -2,76 %
CRISTIAN-VASILE TERHEŞ 58.368 - 0,99 %
ANA BIRCHALL 23.366 - 0,4 %
LUDOVIC ORBAN 13.718 - 0,23 %
SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU 10.287 - 0,17 %
ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU 9.867 - 0,17 %
SILVIU PREDOIU 7.091 - 0,12 %
Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, intră de pe primul loc în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Se duce o luptă strânsă între Elena Lasconi, Călin Georgescu, George Simion şi Nicolae Ciucă.
EXIT-POLL Avangarde:
Potrivit surselor Mediafax voturile ce includ şi diaspora arată astefel:
Şi CURS a realizat un EXIT-POLL. Rezultatele sunt următoarele:
Imediat după încheierea procesului de vot, de duminică seară, ora 21:00, independentul Călin Georgescu, numit surpriza acelor alegeri, le-a mulţumit celor care l-au votat, adăugând că „am fost mulţi la vot şi vom fi de-asemenea mulţi la vot şi în turul doi”.
„Indiferent ce s-a întâmplat, poporul român a înţeles că prin familie, ea este coloana vertebrală a societăţii româneşti. Şi indiferent ce s-ar întâmpla, ne iubim familia mică şi eu personal familia mare, care înseamnă poporul meu, ţara. Indiferent cine m-a votat sau cine nu, îi voi respecta, îi voi ajuta şi îi voi încuraja pe toţi”, a spus el.
„Suntem puternici, suntem curajoşi, am fost mulţi la vot şi vom fi de-asemenea mulţi la vot şi în turul doi”, a mai spus el.
Întrebat ce va face nu ajunge în turul al doilea şi pe cine va vota, Călin Georgescu a spus că „poporul român, atunci când este sigur, va câştiga. Va câştiga sigur”.
„Le mulţumesc tuturor celor care mi-au acordat votul şi încrederea lor astăzi. Votul lor a fost un vot pozitiv pentru echilibru şi stabilitate. A fost un vot pentru lucruri care contează. Şi mai ales aş dori să le mulţumesc tuturor românilor care au depăşit această campanie şi nu au fost descurajaţi de această campanie. În ceea ce priveşte rezultatul votului de astăzi, un lucru este extrem de clar pentru mine: în spatele rezultatului obţinut de fiecare dintre candidaţi sunt românii, indiferent de opţiunea lor politică. Şi voi ţine cont de opinia românilor. Şi eu cred că în perioada următoare va trebui să stau de vorbă cu fiecare candidat pentru a aduna toate propunerile bune din programele lor electorale”, spune Marcel Ciolacu.
El afirmă că a dus împreună cu colegii săi „o campanie fără ură”.
„Voi continua şi în turul doi în acelaşi mod. Rezultatul acesta ne confirmă că am făcut ceea ce trebuie pentru ţară, de la creşterea venitorilor la autostrăzi, spitale regionale, iar mai nou aderarea la spaţiul Schengen. În final aş dori să fac un apel către toţi reprezentanţii noştri în secţiile de votare. Să numere toate voturile exprimate de către români. Şi doresc foarte mult să fac un apel la ei să nu părăsească secţiile de vot până nu se va număra ultimul buletin de vot şi ultimul vot exprimat de români. În această seară cred că cei care au câştigat sunt români. Aşa trebuie să arate o democraţie”, încheie Ciolacu.
„Vreau să le mulţumesc tuturor românilor care astăzi au ieşit la vot. Speranţa este vie în România. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care m-au votat şi vă transmit că pentru mine fiecare vot este o responsabilitate”, a spus Elena Lasconi, la încheierea procesului de vot, duminică seara.
„Vreau să le mulţumesc colegilor mei şi voluntarilor care au bătut la sute de mii de uşi, au stat de vorbă cu milioane de români în toată această perioadă, în precampanie şi în campania electorală”, a adăugat ea.
Ea s-a arătat rezervată în a trage concluzii: „Haideţi să ne bucurăm mâine. Dar mare atenţie în toate secţiile de votare, la fiecare buletin de vot. Fiecare vot contează. Este esenţial să rămâneţi acolo şi să apăraţi voturile românilor. Şi când spun asta, mă refer la toţi delegaţii din partea tuturor partidelor politice, nu doar la delegaţii din partea USR”.
Lasconi i-a mulţumit lui Ludovic Orban pentru susţinere, dar şi partidelor Forţa Dreptei, PMP şi REPER. „Vă mulţumesc pentru această susţinere. (...) Românii au arătat asta şi, practic, votul de astăzi este o moţiune de cenzură din partea românilor că nu îşi doresc un guvern PSD. Din exit-poll-urile pe care le vedem până acum, practic 75% dintre românii au votat altfel, nu cu PSD”.
Ea a amintit de alegerile parlamentare, spunând că „avem nevoie de un guvern care să reformeze cu adevărat România. Anul viitor va fi un an foarte greu.
Săptămâna viitoare voi vorbi cu toate forţele de dreapta şi cu toate forţele democratice din această ţară pentru a ne pregăti de o majoritate parlamentară. Este foarte important să avem o majoritate parlamentară”.
„O să vă rog să închideţi televizioarele, mai ales pe cele care dau pe un necunoscut înaintea noastră. Manipularea a putut ţine doar până aici, până când prima urnă cu voturi ale românilor a fost deschisă”, a spus George Simion, imediat după rezultatele exit-poll-urilor.
El i-a rugat pe cei din secţiile de vot „să observe orice mişcare ciudată din jurul secţiilor de vot” şi să ia în serios „apărarea votului exprimat astăzi de către români”.
„În seara asta, pe lângă faptul că intrăm în turul 2 se mai întâmplă ceva: pleacă acasă definitiv domnul Florian Coldea. Suntem cea mai mare ameninţare pentru acest sistem care astăzi a încălcat regulile electorale”, a adăugat Simion.
El a spus că pe tot parcursul zilei a văzut „oameni intrând câte doi, câte doi în cabina de vot, am văzut voturi care erau dinainte ştampilate, să vedem ce va ieşi din urnele de vot, pentru că noi ştim că ne bazăm pe 2 milioane de votanţi”.
Peste 9,2 milioane de alegători au ieşit la vot pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani.
Cu o oră înainte de închiderea secţiilor de votare, oamenii din mediul urban au fost mai activi faţă de cei din mediul rural, iar femeile s-au prezentat în număr mai mare decât bărbaţii.
Persoanele cu vârste de 45-64 de ani şi cele cu vârsta de peste 65 de ani sunt cele care şi-au exercitat dreptul de vot cel mai mult. La nivel naţional, Ilfov, Cluj, Olt şi Argeş sunt judeţele cu cele mai mari rate de prezenţă la vot.
În diaspora, puţin peste 775.000 de alegători s-au prezentat la urne.
Puţin peste 9 milioane de alegători şi-au exprimat opţiunea de vot, potrivit datelor AEP.
În acest sens, 50,05% dintre cei înscrişi pe liste au votat.
Mai este o oră şi jumătate până la închiderea secţiilor de votare.
45,73% dintre persoanele înscrise pe listele de vot s-au prezentat în secţiile de votare, însemnând 8,2 milioane de alegători.
Dintre acestea, 1,6 milioane au votat pe listele suplimentare.
Până la ora 17:30, 644.961 de cetăţeni din diaspora şi-au exercitat dreptul de vot, potrivit datelor centralizate de AEP.
Dintre aceştia, 4.227 au votat prin corespondenţă.
Până la ora 17:20, peste 7,7 milioane de cetăţeni şi-au exprimat opţiunea de vot pentru următorul preşedinte al României, reprezentând 43,27% din totalul celor înscrişi pe liste.
În continuare, mediul urban conduce în numărul votanţilor, iar cea mai activă categorie de vârstă este cea de 45-64 de ani, urmată de cea 65+.
Privitor la împărţirea pe gen, femeile s-au prezentat în număr mai mare decât bărbaţii, însă diferenţa este aproximativ 100.000.
Potrivit datelor centralizate de AEP, 37,53% dintre votanţi s-au prezentat la urne până la ora 16:00, adică aproximativ 6,8 milioane.
Dintre aceştia, 5,4 milioane de persoane au votat pe listele permanente şi 1,3 milioane pe listele suplimentare.
La ora 15:00, prezenţa la vot pentru alegerile prezidenţiale 2024 a ajuns la 31,93%, cu 5.751.790 de votanţi. Dintre aceştia, 3.405.920 de votanţi provin din mediul urban, în timp ce 2.345.870 sunt din mediul rural. În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, 2.881.398 de femei şi 2.870.392 de bărbaţi au participat la procesul electoral până la această oră.
În diaspora, si-au exprimat voturile 500.688 cetăţeni.
Judeţele Ilfov, Argeş, Mehedinţi şi Olt au depăşit 30 la sută prezenţă la urne până la ora 14.00. Vasluiul, Maramureşul şi Satu Mare încă nu au 20 de procente.
Primele judeţe în ceea ce proveşte prezenţa la vot sunt: Ilfov - 30,39%, Olt - 30,36%, Argeş - 30,14% şi 30,02%.
La coada clasamentului sunt judeţe în care nu s-a atins pragul de 20%.
În Satu Mare prezenţa este de 19,58%, în Maramureş - 19,84, iar în Vaslui - 19,92.
Se păstrează tendinţa unei participări mai mari în mediul urban, unde au votat până la ora 14.00 aproape 3 milioane de români (2.998.767 de persoane) faţă de 2.305.248 în mediul rural.
În total au votat 5.049.08 de persoane, prezenţa la urne în România fiind, la ora 14.00, de 28,03%.
Până la ora 14:00, 4.868.400 de alegători au participat la alegerile prezidenţiale 2024, reprezentând 27,03% din totalul votanţilor. Dintre aceştia, 2.904.988 provin din mediul urban, iar 1.963.412 din mediul rural. Pe sexe, 2.421.953 sunt femei şi 2.446.447 sunt bărbaţi.
În diaspora, au votat 447.105 de români.
Până la ora 13:00 în ziua alegerilor prezidenţiale, 4.007.065 de persoane au votat, reprezentând 22,25% din numărul total de alegători. Dintre aceştia, 1.456.717 sunt femei şi 1.979.265 sunt bărbaţi. În ceea ce priveşte mediul de vot, 2.406.249 alegători au votat în mediul urban, în timp ce 1.600.816 au votat în mediul rural.
La ora prânzului, prezenţa la vot a trecut de pragul de trei milioane de alegători, ajungând la 3.033.603 de voturi exprimate, ceea ce reprezintă 17% din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale.
Judeţul Olt continuă să conducă detaşat în topul prezenţei la vot, fiind singurul care a depăşit pragul de 20%, cu o prezenţă de 20,32%.
La polul opus se află judeţele Covasna cu doar 12% şi Harghita cu 13%, în timp ce Vrancea se menţine în media naţională cu 17%.
Se păstrează tendinţa unei participări mai mari în mediul urban, unde au votat 1.832.171 de persoane, faţă de 1.201.432 în mediul rural, diferenţa fiind de aproximativ 600.000 de voturi în favoarea oraşelor.
La nivel naţional, 16,65% dintre alegători s-au prezentat la urne până la ora 12:00. Dintre aceştia, aproximativ 61,08% provin din mediul urban.
Numărul total al votanţilor este de 2.999.777, dintre care 1.456.717 femei (48,6%) şi 1.543.060 bărbaţi (51,4%).
Participarea continuă să crească în toate regiunile ţării.
La ora 11:00, prezenţa la urne în România a fost de 11,26%, cu un total de 2.029.091 votanţi. Dintre aceştia, 1.238.073 provin din mediul urban, iar 791.018 din mediul rural. Din total, 959.937 sunt femei şi 1.069.154 sunt bărbaţi.
Urmăreşte evoluţia prezenţei la vot pe judeţe în timp real pe harta interactivă disponibilă aici
La ora 10:00, prezenţa la urne în România a fost de 7,20%, cu un total de 1.298.080 votanţi. Dintre aceştia, 814.597 provin din mediul urban, iar 483.483 din mediul rural. Din totalul votanţilor, 605.581 sunt femei şi 692.499 sunt bărbaţi.
La ora 09:00, prezenţa la urne în România a fost de 4,22%, cu un total de 761.179 votanţi. Dintre aceştia, 513.940 provin din mediul urban, iar 247.239 din mediul rural.
În diaspora, au votat 227.930 de persoane.
Până la ora 08:00, prezenţa la urne a atins 2,50%, fiind înregistraţi 450.763 de votanţi: 344.921 din mediul urban şi 105.842 din mediul rural.
Prezenţa la urne în ţară până la ora 07:20 a fost de 1,80%, cu un total de 325.936 votanţi: 275.068 din mediul urban şi 48.814 din mediul rural.
Urnele de vot s-au deschis, iar românii sunt invitaţi să-şi aleagă viitorul preşedinte, al cincilea din perioada postdecembristă. Pe buletinul de vot din primul tur al alegerilor prezidenţiale se regăsesc 14 candidaţi.
Aproximativ 19 milioane de români sunt aşteptaţi la urne duminică, 24 noiembrie, pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale. Secţiile de votare din ţară sunt deschise între orele 7:00 şi 21:00, cu posibilitatea prelungirii programului în cazul în care există persoane la coadă. În Diaspora, duminică marchează a treia zi de vot, procesul electoral din afara graniţelor debutând vineri.
Pentru aceste alegeri prezidenţiale Biroul Electoral Central a validat 14 candidaturi. Lista finală cuprinde 10 candidaţi susţinuţi de partide politice şi 4 independenţi.
CITEŞTE ŞI: Cine sunt candidaţii înscrişi în cursa pentru Cotroceni şi care sunt programele lor politice propuse
La alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie vor fi organizate, pe teritoriul României, 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950 de secţii de votare. În ţară, votarea la cele 18.968 de secţii de votare se desfăşoară duminică, în intervalul 07:00 - 21:00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot).
Votarea în străinătate a început vineri şi s-a desfăşurat în intervalul orar 12:00 - 21:00, în timp ce sâmbătă, votarea a început la ora 7:00 şi s-a încheiat la ora 21:00. Duminică, secţiile de votare din străinătate sunt deschise în intervalul orar 7.00 - 21.00. Şi în străinătate există posibilitatea prelungirii programului secţiei până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.
Datele privind prezenţa la vot pot fi vizualizate în timp real, prin afişarea pe pagina de internet a Autorităţii Electorale Permanente. Rezultatele înscrise în procesele-verbale întocmite de către birourile electorale ale secţiilor de votare vor putea fi consultate pe aceeaşi pagină, imediat după încheierea şi transmiterea digitală a acestora, a precizat AEP.
Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.480 de cetăţeni;
Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 989.230 de persoane;
Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.365 cetăţeni;
Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.721 cetăţeni;
Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 6.589 cetăţeni.
Alegătorii pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv:
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
CITEŞTE ŞI: Unde se pune ştampila şi cum arată buletinul de vot
Preşedintele este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani din momentul în care îşi depune jurământul.
Printre altele, rolurile preşedintelui ţării sunt diverse şi asigură un echilibru la nivelul statului. Conform Constituţiei, preşedintele este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii naţionale a ţării.
Fiind persoana care deţine cea mai importantă funcţie în stat, preşedintele României îndeplineşte mai multe atribuţii, prevăzute de Constituţie. Şeful statului are atribuţii atât în politica internă şi externă a ţării, cât şi în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
CITEŞTE ATRIBUŢIILE AICI