Se aşteaptă ca statul Coreea de Nord să trimită întăriri în regiunea Kursk din Rusia, în principal unităţi de artilerie cu arme şi rachete, a declarat şeful serviciilor secrete militare din Ucraina, Kyrylo Budanov, într-un interviu pentru revista The War Zone, publicat pe 23 ianuarie.
De asemenea, Phenianul este de aşteptat să trimită 150 de rachete balistice KN-23 cu rază scurtă de acţiune în Rusia în 2025, în plus faţă de cele 148 deja furnizate în 2024, potrivit şefului spionajului.
Atacurile ruseşti în Ucraina au ucis cel puţin două persoane şi au rănit cel puţin 46 în ultima zi, inclusiv un copil, au informat autorităţile regionale pe 23 ianuarie.
Forţele Moscovei au lansat peste noapte 92 de drone de atac de tip Shahed şi drone momeală împotriva Ucrainei, precum şi patru rachete balistice Iskander-M sau KN-23 nord-coreene trase împotriva Zaporizhzhia, potrivit Forţelor Aeriene .
Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 57 de drone, în timp ce 27 au fost pierdute în spaţiul aerian fără a provoca pagube, a spus Forţele Aeriene.
În ultimele 24 de ore, forţele ruse au desfăşurat 115 confruntări armate pe fronturile din Pokrovsk, Lyman, Toreţk şi Kupiansk, conform Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. Rusia a lansat peste 5.200 de atacuri, inclusiv 74 de lovituri aeriene şi 2.487 de drone kamikaze. Cele mai intense lupte au avut loc în zona Pokrovsk, unde apărătorii ucraineni au respins 62 de atacuri ruseşti.
Pe fronturile Kupiansk şi Lyman, ruşii au încercat să pătrundă în apărarea ucraineană în mai multe localităţi, dar au fost opriţi. În schimb, pe fronturile Harkov, Siversk şi Orikhiv, nu s-au înregistrat operaţiuni ofensive semnificative.
De la începutul invaziei pe scară largă din 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 825.320 de soldaţi, potrivit Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. Doar în ultima zi, forţele ruse au înregistrat 1.340 de victime.
Raportul detaliază şi pierderile de echipamente: 9.850 de tancuri, 20.497 de vehicule blindate, 22.256 de sisteme de artilerie, 23.111 drone, 369 de avioane şi 331 de elicoptere, alături de un submarin şi 28 de nave.
Corespondenţa obţinută de canalul ucrainean 24 arată că grupul Wagner, condus de Yevgeny Prigozhin înainte de moartea sa, a fost implicat în comploturi pentru atacuri asupra infrastructurii occidentale din Africa şi în colaborări cu organizaţii teroriste precum Al Qaeda. De asemenea, e-mailurile scot la iveală recrutorii care convingeau deţinuţi şi chiar minori să se alăture luptelor din Ucraina, mulţi dintre aceştia participând la ofensivele de uzură din Donbas, suferind pierderi masive.
În paralel, corespondenţa conţine critici dure din partea familiilor luptătorilor morţi, care denunţă lipsa sprijinului oficial pentru familiile îndoliate şi condiţiile inumane de pe front. Wagner este, de asemenea, acuzat de „recrutarea în masă a condamnaţilor, similară cu sclavia”. Aceste dezvăluiri aduc în prim-plan scandaluri anterioare, inclusiv livrările de alimente alterate de către Concord Group, compania deţinută de Prigozhin, care a provocat otrăvirea a sute de copii în Rusia.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat pe 22 ianuarie că orice forţă de menţinere a păcii eficientă în Ucraina trebuie să includă trupe americane, subliniind rolul crucial al SUA în descurajarea agresiunii ruse. Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, Zelenski a respins ideea că aliaţii europeni ar putea oferi suficient sprijin militar independent, afirmând: „Nimeni nu va risca fără Statele Unite”.
De asemenea, Zelenski a subliniat importanţa implicării Ucrainei în orice negocieri privind viitorul său, avertizând împotriva înţelegerilor făcute fără consultarea Kievului, aşa cum s-a întâmplat la negocierile de la Minsk în 2015. Totodată, el a cerut Chinei să-şi folosească influenţa asupra Rusiei, subliniind dependenţa economică a Moscovei faţă de Beijing.
Uniunea Europeană avertizează că Rusia ar putea testa capacitatea blocului de a se apăra în următorii trei până la cinci ani, subliniind necesitatea majorării bugetelor de apărare şi a unei cooperări militare mai profunde între statele membre. Potrivit şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas, Rusia alocă peste o treime din bugetul naţional pentru apărare, de trei ori mai mult decât înainte de invazia Ucrainei. „Este o ţară puternic militarizată, care prezintă o ameninţare existenţială pentru noi toţi,” a declarat Kallas, avertizând că timpul pentru acţiune se scurge rapid.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat că Rusia ar putea ataca teritoriul NATO până în 2029-2030, datorită industrializării militare rapide. În acest context, oficialii UE subliniază nevoia urgentă de a accelera producţia de arme şi echipamente militare, în condiţiile în care Rusia produce mai multe arme într-un an decât întregul bloc european. „Ucraina este linia de apărare a Europei,” a adăugat Kallas, solicitând sprijin suplimentar pentru Kiev şi o integrare mai strânsă a apărării.