Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul câştigat anterior în incursiunea din Kursk
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul câştigat anterior în regiunea rusă Kursk din cauza contraatacurilor ruseşti, relatează Reuters, citând o sursă din Statul Major al Ucrainei.
„Cel mult, am controlat aproximativ 1.376 de kilometri pătraţi, acum, desigur, acest teritoriu este mai mic. Inamicul îşi intensifică contraatacurile”, a declarat sursa pentru Reuters. „Acum controlăm aproximativ 800 de kilometri pătraţi. Vom menţine acest teritoriu atât timp cât este adecvat din punct de vedere militar.”
Ucraina a lansat o incursiune surpriză în regiunea rusă la începutul lunii august. De atunci, Rusia a lansat contraatacuri ample în încercarea de a recuceri regiunea.
Aliaţii NATO consideră că preşedintele rus Vladimir Putin urmăreşte să recupereze teritoriul pierdut înainte de învestirea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, la 20 ianuarie, a relatat The Telegraph, sperând să obţină un avantaj în viitoarele negocieri de pace.
Sursa a adăugat că aproape 60 000 de membri ai armatei ruse sunt în prezent staţionaţi în regiunea Kursk, plănuind să ajungă la graniţa cu regiunea Sumî pentru a crea acolo o „zonă tampon”, aşa cum a încercat să facă Ucraina cu incursiunea sa în regiunea Kursk.
Kievul susţine că Rusia a pierdut 729.720 de soldaţi în Ucraina de la începutul războiului
Rusia a pierdut 729.720 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Acest număr include 1 420 de pierderi suferite de forţele ruse chiar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 9.419 tancuri, 19.192 vehicule blindate de luptă, 29.850 vehicule şi rezervoare de combustibil, 20.760 sisteme de artilerie, 1 254 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 004 sisteme de apărare aeriană, 369 avioane, 329 elicoptere, 19 365 drone, 28 nave şi bărci şi un submarin.
Kievul negociază noi sisteme de apărare antiaeriană cu partenerii internaţionali
Ministrul Apărării, Rustem Umerov, acţionează deja conform directivei prezidenţiale, organizând întâlniri pentru a contracara noile ameninţări din partea Rusiei.
Preşedintele Zelenski a subliniat că detalii suplimentare despre noul tip de rachetă utilizată de Rusia în atacul asupra oraşului Dnipro au fost stabilite şi urmează să fie împărtăşite presei internaţionale.
El a avertizat asupra gravităţii situaţiei şi a cerut o reacţie fermă din partea comunităţii globale.
„Lumea trebuie să ştie adevărul şi să realizeze că singura parte care nu doreşte pacea este Rusia. De aceea, Rusia are nevoie de escaladări,” a declarat Zelenski.
„Le sunt recunoscător tuturor partenerilor care au răspuns deja acestui ultim episod de nebunie rusească. Dar, dincolo de cuvinte, sunt necesare acţiuni.”
El a evidenţiat că utilizarea altor state ca platforme pentru testarea noilor rachete prin acte de teroare reprezintă o crimă internaţională. „Lumea trebuie să transmită un mesaj serios – să-l facă pe Putin să se teamă cu adevărat de extinderea războiului şi să simtă consecinţele reale ale acţiunilor sale. Adevărata pace se obţine prin putere, nu altfel,” a adăugat liderul ucrainean.
Atacul asupra oraşului Dnipro din 21 noiembrie a fost unul dintre cele mai recente episoade de escaladare. Forţele ruse au lansat o rachetă balistică intercontinentală, o rachetă Kinzhal şi şapte rachete de croazieră Kh-101, dintre care şase au fost interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană, conform Forţelor Aeriene ale Ucrainei.
Rusia a susţinut că a folosit o rachetă balistică cu rază medie de acţiune, denumită Oreshnik, pentru atac, însă Serviciul de Informaţii Militare al Ucrainei (HUR) consideră că a fost vorba de un sistem de rachete balistice Kedr.
De asemenea, Ucraina colaborează cu Statele Unite pentru obţinerea de arme capabile să intercepteze rachetele intercontinentale, ca parte a eforturilor continue de consolidare a apărării împotriva atacurilor aeriene ruseşti.