În acest context, Paneuropa România iniţiază un proces de consultare publică pentru elaborarea unui document strategic de lucru (white paper) care va contura priorităţile României în domenii esenţiale precum energia, apărarea, digitalizarea, securitatea cibernetică, inovaţia, tehnologia şi inteligenţa artificială (AI), guvernanţă, investiţii susţinute şi competitivitate, domeniul semiconductorilor, sectorul farmaceutic, automotive, transporturi, dar şi dezvoltarea competenţelor profesionale adaptate pieţei muncii actuale. Acest document va fi înaintat în luna februarie Comisiei Europene, prin intermediul Uniunii Paneuropene, şi Guvernului României.
“Documentul reprezintă un plan de acţiune în linie cu recomandările Raportului Draghi şi vine în urma recentei Reuniuni Paneuropene organizate la Bucureşti, alături de Academia de Studii Economice – FABIZ şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din România. Scopul nostru este clar: să susţinem competitivitatea Europei şi să poziţionăm România ca un jucător activ la nivel european”, a declarat Alexandru Nazare, preşedintele Paneuropa România.
De ce este acest demers crucial?
Potrivit lui Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, România are una dintre cele mai ridicate dependenţe economice de UE, cu peste 90% din comerţul exterior orientat spre statele membre, ceea ce impune o strategie coerentă pentru maximizarea avantajelor. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, subliniază necesitatea schimbării paradigmei: “România trebuie să îşi apere mai bine interesele şi să devină un actor activ în arhitectura decizională europeană”.
“Ne aflăm într-un moment critic pentru viitorul Europei. Uniunea Europeană, aşa cum a fost concepută acum un secol de liderii paneuropeni, riscă să-şi piardă relevanţa dacă nu acţionăm decisiv. Este timpul să facem Europa măreaţă din nou”, a transmis Alain Terrenoire, preşedintele Uniunii Internaţionale Paneuropene.
Priorităţile strategice pentru România şi Europa
În cadrul planului de acţiune, Paneuropa România propune mai multe iniţiative-cheie, printre care:
-
O reprezentare mai puternică la Bruxelles în domeniul energiei – România trebuie să susţină o strategie europeană clară privind preţurile la energie, reducerea birocraţiei şi creşterea investiţiilor în surse regenerabile şi tehnologii de stocare a energiei.
-
Creşterea cheltuielilor pentru apărare şi dezvoltarea unei industrii europene competitive – Într-un context global tensionat, doar 10 din cele 27 de state membre UE îndeplinesc cerinţa NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare. România trebuie să pledeze pentru măsuri concrete de consolidare a capacităţilor militare şi tehnologice.
-
Construirea unui “scut cibernetic” european – Ameninţările cibernetice şi războiul hibrid necesită o strategie unitară în securitate digitală. Luca Tagliaretti, Director al Centrului European pentru Competenţe în Securitate Cibernetică, susţine că Europa trebuie să investească în tehnologii emergente şi soluţii inovatoare pentru protejarea infrastructurilor critice.
-
Accelerarea digitalizării şi a adopţiei A.I. – România poate juca un rol-cheie în digitalizarea Europei, valorificând forţa de muncă IT şi dezvoltând parteneriate între universităţi şi sectorul privat pentru susţinerea inovaţiei şi a noilor tehnologii.
-
Modernizarea infrastructurii şi conectarea României la reţeaua transeuropeană de transport – Poziţia strategică a ţării trebuie exploatată prin finalizarea rapidă a autostrăzilor, modernizarea căilor ferate şi îmbunătăţirea transportului intermodal.
-
Inovaţie şi competitivitate industrială – România poate deveni un hub de cercetare şi dezvoltare în domeniul auto şi al noilor tehnologii, după modelul Silicon Valley, susţinând astfel un ecosistem industrial competitiv la nivel european.
Oportunitate pentru mediul privat şi asociativ: consultările continuă
Paneuropa România încurajează actorii din mediul privat, academic şi asociativ să contribuie activ la acest demers. Consultările sunt deschise până la data de 24 februarie, iar contribuţiile variate şi relevante vor îmbogăţi documentul final.
“Este esenţial ca România să nu fie doar un receptor de politici europene, ci un contributor activ. Paneuropa România îşi propune să acopere acest decalaj şi să genereze propuneri de politici publice care să susţină interesele naţionale în arhitectura europeană”, subliniază Alexandru Nazare.
Despre Paneuropa România
Săptămâna trecută, la Bucureşti, a fost inaugurată noua reprezentanţă Paneuropa România, condusă de Alexandru Nazare în calitate de preşedinte, marcând reluarea activităţii ţării noastre în cadrul Uniunii Internaţionale Paneuropene după 80 de ani. Aceasta este cea mai prestigioasă mişcare de unificare europeană şi organizaţia care a pus bazele Consiliului European şi, ulterior, ale Uniunii Europene.
În noiembrie 2023, România a fost validată ca membru cu drepturi depline al Uniunii Internaţionale Paneuropene (UIP), consolidând astfel poziţia sa în arhitectura decizională europeană.
Obiectivele strategice ale Paneuropa România:
-
Crearea unei voci mai puternice pentru România la nivel european
-
Sprijinirea Guvernului şi Parlamentului în adoptarea unor politici coerente şi proactive
-
Promovarea intereselor strategice ale României în domenii-cheie
-
Implicarea României în deciziile europene încă din faza de iniţiere, nu doar de implementare
“România are oportunitatea să îşi redefinească rolul în Europa. Acum este momentul să transformăm această viziune în realitate prin acţiuni concrete şi strategii coerente la nivel European,” a concluzionat Alexandru Nazare.