90% din comunicatele de presă generate de organizaţiile din România rămân nepublicate, conform unei cercetări desfăşurate de Rogalski Damaschin (RDPR) în perioada septembrie – noiembrie 2024. Acest demers face parte din platforma Insight Lab, ce are misiunea de a susţine organizaţiile să îşi adapteze comunicarea publică la nevoile industriei de media în schimbare, marcate de impactul noilor tehnologii în toate etapele sale – de la documentare şi redactare până la publicare şi amplificare.
“Contextul şi concluziile acestei cercetări, realizate înainte de alegerile din 2024 confirmă faptul că a crescut presiunea asupra organizaţiilor de a rămâne transparente şi relevante pentru public, în condiţiile algoritmizării excesive a informaţiei. În ultimele 2 săptămâni de campanie electorală au existat numeroase voci în spaţiul public care au pus la îndoială cele mai importante rezultate ale creşterilor economice din ultimii ani, ceea ce pune problema impactului real pe care comunicarea în mediul de business o are asupra societăţii. Rezultatele acestei cercetări arată că eforturile companiilor de a-şi comunica valorile, rezultatele şi deciziile trebuie să evolueze pentru a se adapta la nevoile partenerilor din media.” a explicat Eliza Rogalski, Head of Reputation Strategy.
Prima temă din Insight Lab a fost măsurarea relevanţei comunicatului de presă într-o perioadă marcată de inteligenţa artificială. Deşi acest instrument de comunicare rămâne fundamental în relaţia cu media, doar un procent redus din comunicatele trimise ajunge să genereze conţinut editorial. Studiul arată că, pentru a creşte şansele de publicare, comunicatele trebuie să fie bine documentate, clare şi relevante pentru publicul de cititori şi să cuprindă informaţii cu un factor cât mai mare de amplificare în social media.
Saturarea redacţiilor: peste 80 de comunicate primite pe săptămână
Un sfert dintre jurnaliştii intervievaţi au raportat că primesc între 30 şi 50 de comunicate săptămânal, în timp ce alţi 25% primesc peste 80 de comunicate. Cu toate acestea, aproape 70% din jurnalişti au afirmat că utilizează doar 10% din acestea pentru a dezvolta conţinut editorial.
Ce face diferenţa? Relevanţa subiectului şi datele concrete
Când au fost întrebaţi despre tipurile de mesaje care pot genera ştiri sau alte materiale de presă, 92% dintre jurnalişti au indicat relevanţa subiectului pentru cititori ca fiind cel mai important factor.
Cifrele şi datele cum ar fi studiile de piaţă, analizele economice, cercetările sociologice sau data analitycs – extragerea unor concluzii de piaţă pe baza unor comportamente de consum manifestate în platformele sociale şi de e-commerce - s-au situat pe locul al doilea, menţionate de 80% dintre respondenţi. Totodată, noutăţile şi lansările de produse au fost considerate valoroase de către jurnalişti, contribuind la interesul faţă de comunicat.
De asemenea, formatul unui comunicat joacă un rol esenţial în procesul de selecţie editorială. Aproximativ 34% dintre jurnalişti au menţionat că scrierea corect gramaticală este crucială, iar 32% au subliniat importanţa unui titlu bine formulat, care să atragă atenţia imediat. Comunicatele care respectă cât mai mult din aceste criterii au şanse mai mari să genereze conţinut organic în presă.
AI şi comunicatul de presă: sub lupa jurnaliştilor
Sondajul a explorat şi percepţia asupra utilizării inteligenţei artificiale (AI) în redactarea comunicatelor. Majoritatea respondenţilor nu au observat folosirea excesivă a AI în comunicatele primite, însă cei care au identificat astfel de texte au menţionat necesitatea unor editări suplimentare. În plus, 48% dintre jurnalişti nu utilizează AI în redactarea propriilor articole, iar 26% o fac doar ocazional.
Verificarea din trei surse: o practică încă solidă
Deşi peisajul jurnalistic a evoluat şi se află sub presiunea de a genera cât mai mult conţinut într-un timp cât mai scurt, aproape 60% dintre respondenţi au declarat că verifică informaţiile din cel puţin trei surse, în funcţie de tipul informaţiilor sau al conţinutului, un standard care asigură acurateţea şi credibilitatea ştirilor.
De ce un comunicat nu devine ştire? Lipsa relevanţei şi conţinutul prea publicitar
Printre motivele principale pentru care un comunicat de presă nu devine ştire, jurnaliştii au menţionat lipsa relevanţei pentru publicul lor şi conţinutul excesiv publicitar. Textele care promovează produse sau servicii într-un mod evident comercial sunt clasificate ca advertoriale ce nu pot fi încadrate în nicio categorie de interes public. Mai mult, sărăcia informaţiilor de interes public şi limbajul artificial şi greoi fac dificilă adaptarea celor mai multe comunicate de presă pentru publicare. Alte motive includ:
Recomandări pentru un comunicat de presă cu impact
Conform jurnaliştilor, comunicatele de presă ideale trebuie să fie concise, clare şi corect scrise. Este esenţial ca acestea să atragă atenţia printr-un „cârlig” puternic – o informaţie sau o declaraţie care poate susţine amplificarea conţinutul în mod organic în social media. Jurnaliştii recomandă evitarea limbajului corporatist şi exagerărilor laudative, precum şi includerea de formate editabile şi imagini uşor de publicat.