Șocant nu este că-ntr-o țară care a trăit din performanță cu biciul și cu înjurătura se mai practică acest obicei, șocant este că nu există legislație care să-i închidă în pușcării pe antrenorii care ridică azi palma la viitorii sportivi!
România a fost ajutată enorm de Securitate pentru a înfunda și a șterge orice urmă de abuz în sportul românesc, deși toți cei care am crescut în generația decrețeilor, atunci când am ajuns la un sport de performanță, luam bătăi pe bandă rulantă.
Un singur antrenor nu te bătea în Craiova, dar nu era din fotbal, de exemplu, ci la scrimă, Dan Podeanu. Am făcut scrimă și era singurul om care nu te înjura, care avea niște metode fantastice de a mobiliza sportivul, de aceea a și rămas o legendă a acestui sport.
Și când am fost la CNSAS, pentru a căuta despre abuzurile din sportul românesc, ce să vezi?, informatorii erau atât de bine instruiți că atunci când căutai date despre un antrenor, aflai doar că e dur, nu cum sare sângele din nasul micuților sportivi. Și au ascuns excelent partea de abuzuri. După 1990, la fel, s-a lucrat tacit, tot vechii securiști aveau grijă să nu iasă la suprafață abuzurile, înjurăturile, tratamentele violente aplicate sportivilor juniori.
Gimnastica ritmică, afară cu toții...
De curând, Asociația Română pentru Apărarea Drepturilor Sportivilor Europa Unită, care colaborează cu specialiști în domeniul juridic, cu psihologi, a postat pe canalul de youtube un material despre abuzurile de la Federația Română de Gimnastică Ritmică. Înjurături, bătăi, iar președintele, Irina Deleanu, se comporta la fel. Când faci o fată de 14 ani curvă, idioată, tâmpită, ciorbăreasă, țărancă și săracă, locul tău este la reeducare, în niciun caz să mai iei și bani ca să abuzezi copii!
După mărturiile gimnastelor Denisa Mailat, Ana Luiza Filiorianu, Alexandra Duman, Christina Drăgan, Alexandra Piscupescu și ale coregrafului Raluca Zetu, chiar sper să își dea demisia toți din Federația de Gimnastică Ritmică, după modelul american. Bine, acolo unii au intrat pe la pușcărie, că așa e firesc.
Prostia românească
Aud în ultima vreme antrenori, în special bătrâni, care nu ies din clișeul că pe vremuri jucau de frică. Nu, nu făceau sport de frică, ci de foame, frica făcea parte din antrenament, din cauza needucaților ca voi, care aveați frustrări acasă și vă măsurați forțele cu un copil firav. Credeți că sutele de medalii internaționale vin astăzi de la dat cu pumnul și amenințat sau jignit copilul?
Atunci înseamnă că trăiți în peșteri și locul vostru e acolo sau în pușcărie, nu să dați lecții despre cum trebuie renăscut sportul. Că voi ați profitat de pe urma sportului, ați mâncat bani ca să abuzați copii, nenorociților!
Cum dorm guvernanții la noi
Conform dreptului internațional, guvernele sunt obligate să asigure dreptul copiilor la joacă și dreptul copiilor de a trăi fără violență sau abuz. Pentru a pune capăt abuzului asupra copiilor sportivi în România, țara va avea nevoie de o abordare unificată, ghidată de mandate și standarde clare.
Pentru început, guvernul ar trebui să interzică în mod explicit orice formă de abuz ca tehnică de antrenament în sport și să înființeze un Centru pentru Sport în Siguranță, un organism independent însărcinat exclusiv cu abordarea abuzului asupra copiilor în sport.
Acest organism ar trebui să aibă responsabilitatea de a crea și menține standarde pentru protecția copiilor sportivi și ar trebui să servească drept autoritate administrativă centrală pentru investigarea sesizărilor de abuz și emiterea de sancțiuni proporționale împotriva antrenorilor abuzivi.
Cazurile de abuz care implică un comportament criminal ar trebui, de asemenea, înaintate poliției și procurorilor pentru anchetă penală concomitentă. Oamenii ăștia n-au ce căuta în sport, v-am zis, toți să răspundă penal. Gata, să ne trezim, nu mai poți face performanță cu palma și gura spurcată!