Inter - Barcelona 4-3. Ovidiu Ioanițoaia, directorul Gazetei Sporturilor, a analizat în direct la GSP Live, miercuri dimineață, returul semifinalelor din Liga Campionilor, dintre Inter și Barcelona, duel extrem de spectaculos, încheiat cu victoria italienilor, scor 4-3, după prelungiri.
După duelul extrem de spectaculos de marți seara, de pe San Siro, cu răsturnări de situație, Ovidiu Ioanițoaia a declarat că a ținut cu Inter, astfel încât italienii să rămână angrenați în cupele europene și Napoli, echipa de suflet, să cucerească titlul în Serie A. A analizat jocul Barcelonei și slăbiciunile din defensivă ale catalanilor, precum și deciziile de arbitraj ale polonezului Szymon Marciniak.
„Știi ce se întâmplă, citeam inclusiv pe GSP niște concluzii ale unor meciuri și ziceau că a câștigat o echipă, dar la fel de bine putea să câștige și adversarul, și îmi venea să râd, cum să se poată. Uite că se poate, a câștigat Inter, ceea ce eu am vrut, am spus că este bine să câștige Inter, care să rămână ancorată la Champions League și să acorde mai puțină atenție în Serie A, iar Napoli să câștige 'Scudetto', dar la fel de bine putea câștiga și Barcelona.
Să nu uităm că la 3-2 pentru Barcelona, care a întors de la 0-2, Yamal a avut o bară și imediat, Acerbi, în minutul 93, a reușit să facă 3-3, să ducă meciul în prelungiri și să câștige Inter. Până la urmă, pe bună dreptate, Barcelona a avut ghinionul să dea peste un portar, peste elvețianul Sommer, în cea mai bună zi a carierei lui, probabil.
A apărat fenomenal, a avut măcar 2-3 intervenții uluitoare, incredibile, gândiți-vă, în finalul finalului, când cu vârful degetelor a reușit să respingă în corner șutul lui Yamal. Dar, mă rog, nu se poate spune că Inter nu merită să câștige, pentru că au luptat în disperare, ca niște gladiatori, caracteristic pentru italieni. Ăsta e lucrul mai impresionant în general la echipele italiene și la Inter aseară: îți dau senzația că nu se consideră niciodată învinse și luptă până la sfârșit.
E emoționant să vezi un Acerbi de 37 de ani, fiind unul dintre cei mai buni jucători de pe teren.
Pe de altă parte, Barcelona, fără cei doi fundași laterali, a stat bine pe picioare, a făcut un meci bun. În general, eu știu cum gândesc fanii Barcelonei și ziariștii apropiați de echipă. Ei spun: 'echipa noastră vrea să joace, echipa noastră joacă, echipa noastră construiește, echipa noastră creează, în timp ce adversarii noștri stau să pândească greșeala, să o exploateze', cum s-a întâmplat și aseară.
Barcelona stă rău în apărare, să recunoaștem asta. La cei 34 de ani pe care îi împlinește peste 10 zile, Inigo Martinez pare prea bătrân, în timp ce Cubarsi, la 18 ani, pare prea tânăr. Iar Araujo, care a greșit și el ieri la ultimul gol, este 'călcâiul lui Ahile', un jucător de care Barcelona, după părerea mea, trebuia să se dispenseze de multă vreme, nu este la cel mai înalt nivel.
E greu de spus despre arbitraj, în sensul în care, până la urmă, dacă încerci să fii obiectiv, Marciniak nu a comis nicio greșeală flagrantă. Este, fără îndoială, o exagerare atitudinea presei catalane care numește arbitrajul ca fiind scandalos și îi reproșează, în principiu, două lucruri: că nu a dat un penalty la un henț la Acerbi și că nu a dat un penalty la un fault asupra lui Yamal.
Amândouă judecate în favoarea lui Inter, și aici i-aș da dreptate lui Hansi Flick, care nu a acuzat ceva grav, dar a spus că toate deciziile interpretabile, 50-50, au fost luate de Marciniak în favoarea lui Inter, și cred că are dreptate. Și la penalty-ul oferit lui Lautaro, și la alte faze interpretabile, toate judecățile lui Marciniak au fost în favoarea lui Inter, asta e clar.
Fără îndoială (n.r. dublă manșă printre cele mai frumoase pe care le-a văzut în istoria competiției), în primul rând prin încrâncenarea, prin îndârjirea cu care s-a jucat. A mai venit și ploaia din final, a dramatizat și mai tare lucrurile, numărul mare de goluri marcate – 6 în tur, 7 la retur –, prin răsturnările de scor. Barcelona părea moartă la 0-2 pe San Siro și a întors la 3-2. Unele dintre cele mai frumoase meciuri văzute de mine din istoria Champions League.
Te emoționează cel mai tare când vezi jucători celebri, și până la urmă foarte bogați toți, luptând până la ultima picătură de energie. Spre final, jucătorii abia mai stăteau pe picioare, păreau niște umbre gata să cadă. E emoționant modul în care ei tratează această meserie”, a spus Ovidiu Ioanițoaia, la GSP Live.
„Da, e adevărat, se joacă la Paris, PSG a câștigat primul meci și pornește, după calculul hârtiei, favorită, în ciuda faptului că am citit în presă că sunt unele probleme și acolo: Donnarumma vrea mărire de salariu la prelungirea contractului, clubul consideră că îl plătește suficient de bine și se face că nu aude ce cere familia lui, că el e reprezentat de familie.
În mod normal, PSG ar trebui să se califice, are avantajul rezultatului din tur și avantajul terenului propriu. Așa cum am ținut cu Barcelona, acum țin cu PSG, pentru că sunt doi foști jucători de la Napoli, Fabian Ruiz și Kvaratskhelia, care joacă la PSG.
Pe de altă parte, ca să împac și capra, și varza, Arsenal este o echipă capabilă să ofere surpriza și să câștige la Paris. Tind să cred că finala va fi între Inter și PSG. Îmi pare rău pentru Barcelona, să recunosc, riscă să rămână numai cu Cupa Spaniei doar.
Are 4 puncte avans în campionat când mai sunt 4 etape, dar chiar duminică o întâlnește pe Real, la Barcelona, și o victorie a Realului ar reechilibra lupta la titlu. E foarte greu ca după un asemenea meci, cel pierdut aseară, ca Barcelona să se refacă – nu atât din punct de vedere fizic, cât din punct de vedere psihic. Adică, într-o fracțiune se descurcă, în loc de 4-2 la bara lui Yamal, a egalat Acerbi și s-a făcut 3-3, iar meciul s-a dus unde s-a dus”, a mai spus Ovidiu Ioanițoaia, la GSP Live Special.