Dinamovistul Andrei Nicolescu a dezvăluit că a apreciat Craiova Maxima în copilărie, apoi a ajuns o perioadă și la juniorii „câinilor”. Șeful roș-albilor a relatat care sunt fotbaliștii săi preferați all time
Andrei Nicolescu, administratorul special al roș-albilor, a fost alături de echipa sa în cantonamentul din Antalya. Oficialul în vârstă de 47 de ani a relatat în cadrul unui interviu acordat GSP.ro că a vrut să fie aproape de fotbaliști, de antrenorul Zeljko Kopic, pentru a interacționa și a rezolva mai ușor problemele administrative.
Dinamovistul a acceptat în cadrul unui dialog pentru suporterii "câinilor", nu doar pentru cititorii Gazetei Sporturilor, să facă o incursiune în amintirile personal, vizavi de echipele și fotbaliștii preferați. Încă din copilărie.
Andrei Nicolescu nu și-a cosmetizat deloc răspunsurile și a mărturisit că a simpatizat cu marea echipă a Universității Craiova de la începutul anilor "80, prima formație românească ce a ajuns într-o semifinală a unei competiții europene, în primăvara 1983.
„Echipă preferată? N-am fost niciodată fan al vreunei echipe din România. În 1982 când m-am trezit eu cu ochii în fotbal, ascultam la radio emisiunea "Fotbal minut cu minut" și era Craiova Maxima acolo, la radio. Îmi plăcea.
După aceea am venit în Ploiești, mă duceam la meciurile Petrolului, dar n-am fost niciodată fan. N-am jucat la Petrolul, ci la rivalele din oraș. La 18 ani, am cochetat puțin cu Dinamo, (râde), am făcut două dușuri pe la echipa a doua. N-am avut o echipă preferată.
Când eu eram pe la 19-20 de ani, apăruse Adi Mutu ca jucător la Dinamo. Era impresionant ceea ce putea face la vârsta lui.
Mi-a plăcut tot timpul Barcelona, ca stil de joc. De la Stoichkov începând, apoi cu Gică Popescu, Hagi. Și Real Madrid exprimă multă forță, dar stilul de joc nu l-am apreciat atât de mult precum stilul Barcelonei. Nu că țin cu Barca, dar mi-a plăcut stilul ei", a comentat Nicolescu pentru GSP.ro.
Andrei Nicolescu a continuat pe firul amintirilor.
„Meciurile ce m-au marcat pozitiv au fost cele ale naționalei din 1994, când am ieșit pe stradă, am țipat, ca orice alt copil. Apoi, am prins și în 1998 câteva meciuri bune. Memorabile pentru toți românii sunt meciurile din 1994, din America, acele partide care-ți fac pielea ca de găină.
În afară de Hagi, sunt mulți foarte buni. Poate lumea nu-și mai aduce aminte de Timofte, cel ce-a ratat penalty (n.red în 1990, la Mondialul din Italia, cu Irlanda). Îl apreciam, mi se părea ca fiind un jucător talentat, inteligent. Erau mulți buni.
Antipatici? Mi-e greu să... Nu, n-am avut pentru cineva vreo antipatie. M-au marcat niște accidentări în fotbalul românesc, aș putea spune că nu mi-au plăcut, dar nu vreau să dau nume", a mai spus oficialul dinamovist.
„E clar că pentru generația mea, Hagi a fost ceva nemaipomenit. Cu părțile lui extraordinare, cu părțile lui mai capricioase.
Din zona internațională, eu îl prefer pe Messi în locul lui Ronaldo. De ce? Ronaldo pare foarte, foarte arogant. Și cred că face chestia asta de a brava tot timpul, de aceea își forțează limitele. Ceea ce poate fi o motivație extraordinară, dar nu e pe gustul meu.
Uite, un fotbalist ce mi-a plăcut foarte mult era Romario! Și l-am văzut ulterior, cred că are 58 de ani acum, joacă și acum, are alură. A fost foarte, foarte talentat. Nu știu dacă rezultatele au fost pe măsura talentului lui.
Evident, există excepții pentru capricii. Cum era Ronaldo, brazilianul. Un jucător ca acela ești fascinat să-l vezi ore în șir. Să-l vezi jucând. Ronaldo peste Ronaldinho, mai fluid", a declarat Andrei Nicolescu.