Vânătoarea s-a practicat din cele mai vechi timpuri, la început ca modalitate de obținere a hranei, iar în timpurile mai moderne, și ca sport, recreere, gestionarea populațiilor de animale și protejarea ecosistemelor. Poveștile vânătorești au făcut dintotdeauna deliciul celor care au umblat cu pușca prin păduri. Deseori, poveștile erau atât de exagerate, încât au ajuns motiv de bancuri.
Ziarele au scris de-a lungul timpului despre viața și activitatea vânătorească, despre capturi frumoase, dar și despre accidentări teribile. S-au păstrat în timp și câteva ilustrații foto, care vin să reconstituie un capitol din alte timpuri al vânâtorii la Gherla și în împrejurimi.
Rupt de mistreț, la Fizeșu Gherlii
„Proprietarii Iosef Balogh, Berthold şi Alexandru Bodor, ducându-se zilele acestea la vânat în pădurile Fizeşului Gherlii, au dat peste un porc sălbatic, care, nefiind bine lovit de glonţ, se repezi asupra lor şi pe Balogh îl trânti la pământ, începând a-l rupe cu dinţii. Numai după 23 de împuşcături porcul fu ucis. Balogh a fost transportat la Gherla într-o stare disperată”, scria ziarul Gazeta Transilvaniei, acum 135 de ani, în 1888.
Groaznică nenorocire: a vrut să împuște iepurele, și-a omorât bărbatul!
„O mare nenorocire s-a întâmplat ieri, în vecinătatea oraşului Gherla”, anunța ziarul Cuvântul, în 1928. „Cel mai bogat moşier, armeanul loan Cheran, a fost împuşcat dintr-o greşeală, de soţia lui. Ei au plecat la moşie, împreună cu fiul lor. Pe drum, a alergat în faţa lor un iepure. Soţia moşierului a luat puşca şi a îndreptat-o spre iepurele care se afla la 30 metri depărtare de trăsura lor. În momentul când ea descărca puşca, soțul trecea tocmai înaintea ei. Dar era prea târziu ca ea să observe aceasta, şi în loc să nimerească iepurele, şi-a nimerit bărbatul, încât toată descărcătura puştii i-a intrat în cap. Moşierul loan Cheran, scăldat în sânge, a căzut mort.
Martorul acestei tragedii a fost numai bietul copil, care a stat înlemnit câteva clipe, neştiind ce să facă mai întâi, să alerge la tatăl căzut, fără simţire, sau la mama lui, leşinată. După ce s-a recules, el şi-a ajutat mama și a anunţat autorităţile de cumplita tragedie.”
Braconaj și pe vremuri
„Ludovic Barabas, din Mintiu Gherlii, a fost amendat cu 5.000 lei, pentru contravenţie la legea protecţiei vânatului şi braconaj”, anunța ziarul Universul, în 1935.
Vânătorii se organizează
Tot din ziarul „Universu” de la București aflam că în 1938, vânătorii din Gherla se organizau într-o asociație. „Se înființează Societatea Vânătorilor. Vânătorii localnici au luat iniţiativa înfiinţării unei societăţi vânătoreşti. Societatea are ca scop reglementarea şi protecţia vânatului. O comisie în frunte cu dl. Tiberiu Balint, primarul oraşului, lucrează la întocmirea statutului.”
Vânzătorul împușcat în picior
O altă întâmplare dramatică s-a produs la Gherla, în 1941. Ziarul „Ellenzek” de la Cluj scria atunci că „o nenorocire șocantă ține în suspans populația orașului. „În urmă cu două zile, fratele mai mic al fostului primar Lukacs Todorfi, a mers cu un prieten, Valer Goceanu, la fotograful Géza Bodor, de la care voiau să cumpere o pușcă de vânătoare. În timp ce se uitau la arme, trei puști s-au descărcat accidental în mâinile lui Goceanu, iar gloanțele i s-au înfipt în piciorul lui Bodor. Medicii nu l-au putut ajuta și a murit după două zile de suferință. O anchetă a început în acest caz.”
Invazie de lupi
Lupii au apărut pentru prima dată în această zonă în timpul ultimului război mondial și au dispărut complet, în 1921. Până în 1941, aici nu au fost deloc lupi, scria presa în 1943, dar apoi s-au înmulțit foarte mult. Printr-un decret s-a dispus atunci lichidarea lor. Revista „Nimrod Vadaszlap” menționa într-un număr din anul 1943 că „Asociația de vânătoare Gherla are un fond de vânătoare de 23.000 de acri (aproximativ 95 km²).
La sfârșitul anului 1942, lupii au dispărut de pe fondul de vânătoare, dar în luna februarie, cu toate că au mâncat carne otrăvită, niciun lup nu a murit. Explicația ar fi aceea că lupii pot fi otrăviți cu succes doar la începutul lunii decembrie, la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, deoarece în timpul sezonului de împerechere, se retrag spre munte.
Pușca a rămas singurul mijloc de lichidare. S-au organizat mai multe vânători de lup, dar au fost în mare parte fără succes. La o vânătoare în luna octombrie, un membru al asociației a vrut să scoată o vulpe dintr-un desiș, dar au apărut niște lupi. Un lup uriaș a fost împușcat. În martie, un vânător care se plimba prin zonă a întâlnit în pădure un grup de patru lupi, dintre care unul era de circa 30 kg. O lupoiacă mare a fost împușcată. În iunie, un vânător a găsit în pădure un pui de lup, pe care l-a lovit până l-a omorât.
Este interesant că lupii care vin aici nu fac ture regulate, nu le este foarte frică de zgomot și sunt adesea văzuți în timpul zilei. Mulți oameni susțin că lupii nu atacă lângă gospodăriile lor. Experiența de aici demonstrează contrariul, ei devorează tot.
Un lup uriaș, de 54 kg, care atârnat măsura 1,96 m, a fost împușcat de vânătorul Frigyes Keller, în zona Asociației de vânătoare Gherla.
Rarități zburătoare
„În zona lacurilor din apropierea oraşului Gherla au fost vânate trei exemplare din gâsca cu gâtul roşu (Brantat ruficollis), o specie de gâscă polară care, potrivit observaţiilor ornitologice, nu a mai fost semnalată pe aceste meleaguri de circa 30 de ani. Cu aproape 3000 de ani în urmă, această pasăre migra, obişnuit, spre Delta Nilului, fapt confirmat de frescele egiptene”, scria ziarul „Făclia”, în 1971.
Vânătorul prieten cu mistrețul
„Pasionat vânător şi pescar, Gheorghe Lupşa, contabil la I.A.S. Gherla, a găsit, cu mai bine de un an în urmă, într-o expediţie vânătorească organizată în raza comunei Fizeşu Gherlii, un purcel de mistreţ. Primejduit de foame şi boală, micuţul mistreţ, care a primit numele Jimmy, a fost adus spre a-l îngriji la Gherla. Acum, el are peste un an şi cântăreşte circa 100 kg”, scria „Făclia” de la Cluj, în 1977.
Vânătoare de iepuri și fazani la Sic
„Noul sezon de vînătoare la fazani şi iepuri a debutat sub cele mai bune auspicii, constituind pentru amatorii din oraşul Gherla o verificare utilă a capacităţilor profesionale. După pregătiri minuţioase şi o recunoaştere
aprofundată a terenului, membrii celor patru grupe de vânătoare aparţinînd filialei locale au ieşit, zilele trecute, la prima lor acţiune din noul sezon. În prim plan s-a situat vânarea fazanilor şi a iepurilor, zona oraşului fiind deosebit de productivă la aceste specii.
Bilanţul primei ieşiri în natură a fost edificator cu privire la buna pregătire a vânătorilor gherleni. Membrii celor patru grupe au reuşit să depăşească recordul stabilit la prima acţiune din toamna trecută. Astfel, deplasarea în
vecinătatea comunei Sic s-a soldat pentru iscusiţii vînători cu o „recoltă” alcătuită din 70 de fazani şi 50 de iepuri. Tot cu ocazia deplasării în teren, cele patru grupe ale filialei de vînătoare Gherla au continuat acţiunea de amenajare a hrănitoarelor pentru cervide şi au depozitat mari cantităţi de fân la marginea pădurilor din împrejurimile oraşului.” (Szekely Csaba, Adevărul de Cluj, 1995)
Povești vânătorești
Se zice ca un vânător, după o zi întreagă, nu a reușit să împuște nimic. Noaptea, când se îndrepta spre casă supărat, pe mijlocul drumului i-a apărut un iepure. Vânătorul a oprit mașina: iepurele stătea nemișcat în mijlocul drumului, cu fața spre el. Hotărât să-l cruțe, vânătorul a pornit din loc și a înaintat un metru. Iepurele s-a dat și el în spate cu un metru. Vânătorul a mai făcut un metru, iepurele la fel. Tot așa, până l-a băgat în garaj.
Balul vânătorilor a fost mereu un prilej pentru vânătorii și chiar vânătoresele din Gherla de a sărbători împreună, după un an fructuos. Mai jos, câteva imagini de arhiva, de la un bal de pomină, din anul 2013.
mai vezi pe același subiect:
Vânătoare la mistreț cu captură de zile mari! VIDEO